Într-un articol semnat de Ștefan Morar și apărut în secțiunea de bloguri a ziarului Adevărul, situația crizei politice de la Chișinău nu pare să se înscrie într-un orizont de speranță. Președintele Maia Sandu a nominalizat un prim-ministru - apreciat de autor ca o persoană capabilă, Natalia Gavriliță, fost ministru al finanțelor în guvernul Maia Sandu – fără să ascundă, ba chiar dimpotrivă, faptul că nu dorește ca aceasta să fie votată. Ca să se ajungă la alegeri anticipate, Maia Sandu a optat pentru respingerea succesivă în parlament a două propuneri de premier. Ștefan Morar pune însă problema încălcării Constituției, prin faptul că mandatul reprezentativ al parlamentarilor devine în acest fel un „mandat imperativ”, adică li se indică de la partid cum să voteze, ceea ce e inacceptabil. Pentru Maia Sandu, dacă Natalia Gavriliță va fi votată nu e rău: va avea un guvern de partea sa. Ce se întâmplă însă dacă opoziția de stânga va schimba tot la câteva luni acest guvern, sfârșind prin a submina încrederea în actuala coaliție de dreapta și a câștiga viitoarele alegeri parlamentare, cu perspectiva de a desemna din PSRM un prim ministru? Întrebarea nu are un răspuns, ci conduce la următoarea deducție: Maia Sandu mută astfel toată responsabilitatea asupra Partidului Acțiune și Solidaritate, pilonul coaliției, iar PAS riscă să plătească oalele sparte pe viitor. Pentru că, scrie Ștefan Morar, coaliția gândește pe termen scurt, iar opoziția pe termen lung și succesul e de obicei al celor care gândesc strategic.
Kremlinul încearcă astfel să abată atenţia de la cazul Navalnîi
În aceeași secțiune a ziarului Adevărul, Ion Gaidău scrie despre legea pe care o pregătește Vladimir Putin: va interzice compararea lui Stalin cu Hitler, ceea ce face parte din campania președintelui de „spălare” a imaginii lui Stalin. Semnalul a fost dat de declarația în Duma de Stat a unei deputate care a spus că, dacă editorii cărților de istorie în care această echivalare se face, nu au curajul și conștiința să le respingă, e nevoie de o lege care să-i „ajute”. „În afară de crearea unui instrument juridic, Kremlinul încearcă astfel să abată atenţia de la cazul Navalnîi şi să pregătească terenul narativ pentru ziua de 22 iunie 2021, când se vor împlini 80 de ani de la lansarea Operaţiunii Barbarossa, interpretată de propaganda sovietică drept începutul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, scrie Ion Gaidău. La 22 iunie 1941, Hitler a îndreptat armele împotriva complicelui său de până atunci Stalin”. Iar Vladimir Putin minimalizează de mai multă vreme colaborarea Hitler-Stalin prin Pactul Ribbentrop-Molotov, ca și participarea comună la invazia Poloniei.
Coaliția de guvernare din România are mari dificultăți în alcătuirea bugetului pe anul 2021, scrie Ștefan Vlaston tot în Adevărul. În 2020, an electoral, nu s-au făcut reduceri de personal bugetar, dimpotrivă, cheltuielile de personal au crescut mult, pe fondul pandemiei și al susținerii unor categorii de salariați. Pentru a ajunge la un deficit bugetar de maxim 7% ar fi nevoie, spune economistul Mircea Coșea, de până la 450.000 de disponibilizări la bugetari. E foarte mult într-un timp scurt și Coșea așteaptă reacția sindicatelor. Mulți bani se pierd și din pricina numărului exorbitant de instituţii administrativ-teritoriale, 47.000, se pare, care nu fac mai nimic. Și aici riscul politic e mare, fiind vorba de centrele teritoriale de putere politică ale partidelor.
