Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, instituția unde a învățat aproape orice muzician, actor sau pictor din R. Moldova, a aflat că va primi anul acesta un buget cu aproape un sfert mai mic decât cel de anul trecut. Nu este singura din zecile de instituții subordonate Ministerului Educației cărora li s-a tăiat bugetul, în urma aplicării unei metodologii noi de finanțare în funcție de numărul de studenți. Dar conducerea Academiei a spus într-o notă de protest săptămâna aceasta că este afectată poate cel mai tare.
Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice a rămas fără un sfert din bugetul de care dispunea în alți ani, adică minus 13 milioane de lei de la capitolele burse și salarii, servicii, cămine și alte cheltuieli vitale. Managerii academiei atrag atenția că bugetul învățământului universitar pentru 2021 este cu 15 milioane mai mic în comparație anul trecut, dintre care 13 milioane au fost tăiate de la Academia de Arte. „Considerăm că fie s-a produs o eroare, fie această cifră indică tacit intenția de a distruge învățământul superior în domeniul culturii și artelor din R. Moldova”, se arată într-o notă de protest a academiei.
S-a produs o eroare, fie această cifră indică tacit intenția de a distruge învățământul superior în domeniul culturii și artelor...AMTAP
Într-un răspuns la solicitarea de comentarii pentru Europa Liberă, rectora instituției, Victoria Melnic, spune că se va vedea nevoită să reducă întâi de toate orele academice. Apărându-și poziția, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării susține că optimizarea s-ar datora noii metodologii de finanțare a învățământului superior, care prevede alocări bugetare în funcție de numărul de studenți. Acest argument este respins de managerii Academiei de arte, care susțin că învățământul artistic ar fi mai costisitor în comparație cu cel clasic.
De la începutul pandemiei, autorităților în mod constant li s-a reproșat că ar avea o atitudine discriminatorie față de instituțiile de cultură. Printre primii au fost artiștii de la asociația culturală Art-Labyrinth care au fost obligați să plătească chiria pentru spațiile pe care le închiriau de la Muzeul Zemstvei chiar dacă din cauza stării de urgență nu au activat. Directorul Asociației, Alexandr Voroniuc, spune că protestele și scrisorile trimise autorităților au fost în van, artiștii fiind oricum obligați să plătească chiria, doar că în rate: 30 de mii de lei – timp de zece luni:
„În fiecare lună avem de achitat câte trei mii de lei, Deja am achitat nouă și ne-au rămas 21 de mii de lei. Noi am renunțat la acel spațiu pentru că nu putem achita chiria atât de mare. Acum suntem în căutarea spațiului pentru depozitare a lucrurilor noastre. Nu a fost posibil să lăsăm acolo măcar o cameră pentru depozitare. Prin urmare, suntem în căutarea unei camere nu pentru a activa, dar măcar pentru a ne păstra lucrurile pe care în viitor le vom putea utiliza în alte proiecte. Deci, situația e cam gravă.”
Directorul Asociației Art-Labyrinth mai spune că din cauza pandemiei artiștii au fost lipsiți și de posibilitatea de a câștiga un ban în afara locului de muncă, or, majoritatea erau implicați în organizarea diferitor serbări private. Odată cu anularea nunților și cumetriilor, s-au văzut siliți să renunțe la aceste câștiguri.
Relaxarea restricțiilor în toamna anului trecut nu a însemnat însă și redeschiderea instituțiilor de cultură. Teatrele au fost închise cu excepția unor scurte perioade, când artiștilor li s-a permis să joace spectacole în aer liber. La finele lunii decembrie, managerii mai multor teatre s-au arătat indignați de decizia autorităților sanitare de a ține în continuare închise instituțiile teatrale, în timp ce restaurantelor și cafenelelor le-a fost permis să activeze.
Sunt recunoscător spectatorilor care au procurat înainte de pandemie bilete...P.Hadârcă
Directorul Teatrului Național „Mihai Eminescu”, Petru Hadârcă, spune că cel mai mobilizator a fost gestul de solidaritate a spectatorilor care nu și-au retras biletele la spectacolele anulate:
„Și eu sunt recunoscător spectatorilor care au procurat înainte de pandemie bilete, în luna martie, și nu le-au returnat ca să-și recupereze banii. Au așteptat și acum, când am reprogramat spectacolele, ei vin la spectacole cu acele bilete. Aveam o frică oarecare că, uite, după deschiderea ușilor spectatorul nu va da năvală, va avea și el o teamă față de prezența în sălile de teatru. Nu, m-am bucurat enorm când am văzut că la spectacolele anunțate se epuizau foarte repede biletele.”
Anul acesta va fi unul de cumpănă pentru cultura din R. Moldova, spun artiștii cu care am stat de vorbă. Spre deosebire de alte domenii care pot conta pe eventuale resurse externe pentru a-și reveni după pandemie, arta riscă să coboare și mai jos în lista de priorități dacă nu cumva să fie în general lipsă.
