Linkuri accesibilitate

Gardian, în vîrstă de 100 de ani, pus sub acuzare


Hans Mokka (Sursă: Institutul Memoriei Naţionale din Polonia)

Un fost gardian din lagărul de concentrare din Sachsenhausen acuzat de complicitate la 3.518 de crime

Gardian, în vîrstă de 100 de ani, pus sub acuzare
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:34 0:00
Link direct

Televiziunea publică din Germania (ARD), a anunţat că procuratura din oraşul Neuruppin l-a pus sub acuzare pe un fost gardian al lagărului de concentrare Sachsenhausen. Bărbatul, în vîrstă de 100 de ani, trăieşte în land-ul răsăritean Brandenburg, unde s-a aflat şi lagărul Sachsenhausen, astăzi transformat într-un muzeu memorial.

Înre anii 1942 şi 1945, bărbatul ar fi participat activ la „uciderea crudă” a peste 3.000 de deţinuţi. Procuratura susţine că, în pofida vîrstei sale înaintate, bărbatul este sănătos, ceea ce permite să i se facă procesul.

În lagărul Sachsenhausen, care se află la marginea oraşului Oranienburg, situat în imediata apropiere a Berlinului, au murit peste 100.000 de deţinuţi. Lagărul a fost înfiinţat în 1936 şi a fost folosit, în primul rînd, pentru internarea unor opozanţi politici ai regimului nazist.

Lagărele de concentrare din Germania Mare (Sursă: Institutul Memoriei Naţionale din Polonia)
Lagărele de concentrare din Germania Mare (Sursă: Institutul Memoriei Naţionale din Polonia)

În lagărul Sachsenhausen, a fost internat, în 1943, pentru scurtă vreme, şi Horia Sima, liderul legionarilor români, refugiaţi în Germania, după „rebeliunea” din 1941. (Cf. Gerhard Köpernik, Faschisten im KZ. Rumäniens Eiserne Garde und das Dritte Reich / Fascişti internaţi în lagăre de concentrare. Garda de Fier din România şi cel de-al Treilea Reich), Editura Frank & Timme, Berlin, 2014, p. 199 ş.u. şi „Legende politice“, RFE, 3.12 2014.)

Anul trecut s-a aflat că şi fosta secretară a comandantului din lagărul Stutthof, Irmgard F., în vîrstă de 95 de ani, va fi trasă la răspundere de către justiţia germană.

Irmgard F., secretara în lagărul din Stutthof (Foto: TV/NDR)
Irmgard F., secretara în lagărul din Stutthof (Foto: TV/NDR)

Lagărul din Stutthof nu a fost un lagăr de exterminare ca cel din Auschwitz sau Sobibór. Din declaraţiile unor supravieţuitori rezultă, însă, că personalul a dat dovadă de un comportament extrem de violent.

Legislaţia germană modificată

După anul 2011 au fost puşi sub acuzare mai mulţi gardieni, pentru complicitate la Holocaust. Pînă atunci legislaţia germană prevedea pedepse numai pentru persoane implicate direct în crime. Legea a fost modificată şi premite tragerea la răspundere a tuturor persoanelor care au activat în diversele lagăre de concentrare, inclusiv personalul auxiliar şi cel din echipele de pază.

Aşa se explică faptul că Procuratura din Stuttgart a anunţat în urmă cu trei ani că un gardian de la Auschwitz, şvab din Banatul sîrbesc, este acuzat de complicitate la uciderea a 13.335 de oameni. (Vezi: „Un fost gardian de la Auschwitz va fi judecat“, RFE, 18.4. 2018).

Acţiune penală contra unei persoane, originară din România

Tot în 2018, s-a intentat la Münster un proces unui alt gardian implicat în Holocaust. Este vorba despre Dr. Johann R[ehbogen] care, între anii 1942 şi 1944, a fost gardian SS, în deja amintitul lagăr din Stutthof. Ex-gardianul s-a născut în noiembrie 1923 la Sfântu Gheorghe, în România. Potrivit ziarului „Süddeutsche Zeitung”, fostul gardian a activat în cadrul Asociaţiei Saşilor din Transilvania, stabiliţi după război în Germania. Din cauza sănătăţii precare a inculpatului, procesul s-a suspendat.

Persoane din România implicate în Holocaust

Din diversele studii se ştie că marea majoritate a gardienilor de la Auschwitz era recrutată din rîndurile voluntarilor SS din ţările răsăritene.

O listă nominală – incompletă - cu voluntarii din România poate fi consultată aici. În anul 2018, Institutul Memoriei Naţionale din Polonia (pol. Instytut Pamięci Narodowej, IPN) a dat publicităţii o altă listă a gardienilor care au activat la Auschwitz. Pe această listă se află şi aşa numitul „bibliotecar de la Auschwitz”, scriitorul timişorean Hans Mokka (1912-1999), Fritz Klein (născut, în 1888 la Codlea, medic la Auschwitz, condamnat la moarte şi executat în 1945) şi Victor Capesius (1907-1985), din Sighişoara, „farmacistul de la Auschwitz”.

Victor Capesius (Sursă: Institutul Memoriei Naţionale din Polonia)
Victor Capesius (Sursă: Institutul Memoriei Naţionale din Polonia)
Statele Unite ale Americii au expulzat în anul 2003 mai multe persoane originare din România, după ce s-a aflat c-au activat în detaşamentele SS.

După război, SS-ul a fost declarat drept o organizaţie criminală, fiind implicată activ în asasinatele de masă.

Unul dintre cei expulzaţi a fost, de exemplu, Nikolaus Schiffer, fost gardian SS în lagărul de concentrare din Majdanek, care s-a stabilit la Timişoara, altul a fost Johann Leprich, fost gardian la Sachsenhausen. Un alt şvab bănăţean, căruia autorităţile americane i-au retras cetăţenia şi care trebuia să părăsească teritoriul SUA a fost bănăţeanul Joseph Wittje. Acesta s-a înrolat, în 1943, voluntar în Waffen-SS, după ce a intrat în vigoare acordul româno-german care reglementa intrarea etnicilor germani în structurile militare ale celui de-al Treilea Reich. Numărul total al etnicilor germani din România, înrolaţi în unităţile SS, se estimează la circa 70.000 de persoane.

În formaţiunile SS s-au înrolat şi români. Unul dintre ei a fost maiorul Ion Tobă zis „Hatmanul” (1903-1979), elogiat, anul trecut, într-un ziar central din Bucureşti (EvZ, 20.6. 2020) drept „erou german şi român”.

Contestarea pensiilor acordate unor foşti SS-işti

În urma proceselor care au avut loc în ultimii ani contra unor membri ai Waffen-SS (de exemplul cel intentat „contabilului de la Auschwitz”), parlamentari germani au dorit să afle cîţi dintre aceştia, domiciliaţi în străinătate, primesc pensii din partea Republicii Federale. Din răspunsul guvernului, dat publicităţii în 2019, rezultă că 1.934 de persoane care trăiesc, în afara Germaniei, au primit pensii (contestate de Belgia şi de Franţa). În medie, suma alocată lunar este de 300 de euro. În Polonie, de exemplu, se bucură de aceste facilităţi 538 de oameni, în Slovenia 178, în Austria 97, în Croaţia 68, în România 20, în Franţa 52, în Ungaria 44, în Letonia 15 şi în Bosnia-Herţegovina 50.

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

XS
SM
MD
LG