„Dilema Curții Constituționale” – este titlul analizei semnate de Nicolae Negru pentru „Ziarul Național”. Autorul observă că președinta Maia Sandu a respins candidatura Marianei Durleșteanu nu pentru că în spatele ei nu ar exista o majoritate oficializată, președinta nu invocă modul de constituire a acesteia, ci calitatea celor 54 de deputați care au semnat demersul pentru Mariana Durleșteanu. În opinia lui Nicolae Negru, dilema magistraților Curții Constituționale e următoarea: să mențină relațiile dintre președinte și Parlament conforme sistemului de republică parlamentară sau să decidă transformarea de facto a R. Moldova din republică parlamentară în urna semiprezidențială, în virtutea faptului că președintele nu mai este ales în Parlament, ci prin vot general.
Ce decizie va lua Maia Sandu, se întreabă în comentariul cu același titlu analistul Vitalii Andrievschi, de la AVA.md. În opinia lui, președinta Sandu ar avea două posibilități pentru a ieși din situația creată. Prima variantă presupune că Maia Sandu va susține până la final candidatura Nataliei Gavriliță, chiar dacă acest lucru ar însemna riscul ca împotriva sa să fie declanșată procedura de impeachement, în speranța că majoritatea populației o vor susține, așa cum a făcut-o la prezidențialele de acum câteva luni. Cea de-a doua variantă ar însemna că deputații PSRM și Șor votează pentru candidatura Nataliei Gavriliță, amânând astfel scenariul alegerilor anticipate pentru o perioadă nedeterminată, timp în care vor încerca să o compromită pe Maia Sandu. În această situația, șefa statului ar trebui să declare că guvernul Gavriliță va activa doar o jumătate de an, după care își va prezenta demisia. Șase luni sunt de ajuns pentru a crea un tribunal anticorupție care ar curăța țara de politicieni și funcționari corupți, crede Vitalii Andrievschi.
Valeriu Cațer de la „Gazeta de Chișinău” scrie că participarea ambasadorului Federației Ruse în R. Moldova, Oleg Vasnețov, la o ședință on-line a colegiului așa-numitului minister de externe de la Tiraspol, reprezintă o sfidare la suveranitatea și integritatea teritorială a R.Moldova. Între altele, ambasadorul Vasnețov a vorbit despre „rolul decisiv” al militarilor ruși dislocați în Transnistria pentru menținerea păcii în regiunea separatistă, fapt care ar facilita negocierile cu participarea OSCE, a Ucrainei, Uniunii Europene și Statelor Unite. În legătură cu acest caz, deputatul Oazu Nantoi, expert în problema reglementării transnistrene, a declarat pentru „Gazeta de Chișinău” că acțiunile sfidătoare ale reprezentanților Moscovei se datorează faptului că „autoritățile de la Chișinău nu sunt, de fapt, preocupate de soluționarea acestei probleme, în pofida faptului că altfel R.Moldova nu are nici perspectivă europeană, dar nici șanse să existe ca stat”.
Relațiile încordate dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă vor avea un impact negativ asupra Republicii Moldova, opinează directorul executiv al Asociației de Politică Externă, Victor Chirilă, citat de Radio Chișinău. El spune că aceste relații sunt tensionate de multă vreme, încă de când țările din vecinătatea estică au decis să semneze Acorduri de Asociere cu Uniunea Europeană, fapt pe care Rusia l-a privit ca pe o ingerință în zona sa de influență. Mai mult, Victor Chirilă, crede că Rusia va profita de aceste disensiuni pentru a-și întării pozițiile pe scena politică de la Chișinău. Pe de altă parte, cercetătoarea în politică externă de la Londra, Dorina Baltag, consideră că Republica Moldova ar trebui să-și definească politica externă. Aceasta și-a exprimat speranța că eventualitatea unor alegeri anticipate va contura un vector extern mai clar decât în prezent.
Săptămânalul de investigații „Ziarul de Gardă” scrie că mai multe companii cu interese economice în municipiul Chișinău, unele aflate în litigii cu autoritățile municipale, au finanțat reparația unor obiective publice amplasate în capitală. Printre ele, câteva companii de construcții implicate în scandaluri imobiliare și o firmă care, în perioada în care sponsoriza lucrări în folosul Primăriei Chișinău, efectua simultan lucrări de milioane în capitală, pe bani publici, iar o altă companie cu același beneficiar câștiga două licitații în valoare de 17 milioane de lei. La o solicitare oficială a ZdG, autoritățile publice locale au evitat să facă publice numele tuturor companiilor care au contribuit cu lucrări gratuite în folosul municipalității. Mai multe aflați în investigația „Sponsorii cu interese ai primăriei Chișinău”.
