Procurorul General Alexandru Stoianoglo când a prezentat raportul de activitate în care evidenția reușitele sale pe parcursului primului an în funcție anunța că a oprit șantajarea afacerilor de către procurori, că nu a deschis dosare la comandă și că a revizuit și închis dosare politice. El mai declara că procuratura Generală a luat decizii în 19 din 38 dosare penale despre care a declarat că ar fi fost instrumentate politic în perioada guvernării controlate de oligarhul Vladimir Plahotniuc. Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea salută faptul că la inițiativa lui Stoianoglo au fost revizuite și închise multe din dosarele motivate politic, dar critică lipsa de transparență.
Europa Liberă: Acum trei luni, procurorul general ne anunța că din 38 de dosare cu iz politic s-ar fi luat decizia 19 dosare penale să nu mai fie instrumentate politic. Mai întâi să ne spuneți: ce înseamnă să intentezi un dosar politic și ce înseamnă, în general, dosar politic?
Vladislav Gribincea: „Probabil că mai bine la această întrebare ar trebui să răspundă procurorii, care cataloghează dosarele ca fiind politice sau nu. În accepțiunea generală, un dosar politic este un dosar în care nu există infracțiune sau altă abatere comisă și totuși, procurorii sau polițiștii lansează acele acuzații pentru alte scopuri decât cele legal admisibile la sugestia sau indicația politicienilor sau a persoanelor din executiv și legislativ, care nu sunt politicieni. Așa înțeleg eu dosarele politice.”
Europa Liberă: Eu m-am uitat în comunicatul de presă al procuraturii și, dacă e să ne referim la cele 19 dosare penale, învinuiții au fost oameni de afaceri și reprezentanți ai administrației publice locale, și politicieni. De ce în 19 cazuri situația a devenit limpede, iar în alte 19 nu se cunoaște?
Vladislav Gribincea: „Vreau să fiu foarte explicit la acest capitol. Dosarele politice sunt inacceptabile în orișicare sistem de drept bazat pe supremația legii, deoarece dosarele politice semnifică un lucru, și anume că procuratura sau poliția este folosită pe post de bâtă politică, ceea ce nu poate fi tolerat sau încurajat. Adică nu vreau să mă refer aici la acele cauze concrete, vreau să spun un lucru: oricare ar fi ele, dacă politicienii pot influența procurorii sau polițiștii, acest lucru este inacceptabil și lucrurile acestea trebuie sancționate foarte, foarte dur.”
Europa Liberă: Dar, deși s-a constatat că mai mulți judecători au luat decizii influențate politic, nu cunoaștem sau nu știu dacă există procurori sau judecători trași la răspundere penală sau că au fost pedepsiți că ar fi instrumentat asemenea dosare?
Vladislav Gribincea: „Noi, probabil, discutăm despre ce ar trebui să se întâmple ca astfel de situații să nu mai aibă loc în Republica Moldova. Și pentru ca asemenea situații inacceptabile să nu se mai repete, este nevoie, în primul rând, de făcut transparență în ceea ce s-a întâmplat, de ce s-a întâmplat, cine a influențat procurorii, care procurori au reacționat și în ce a rezultat acest lucru. Doi: o altă măsură este sancționarea, în primul rând a politicienilor care au dat indicații politice și, în al doilea rând, a procurorilor care au executat aceste indicații. Și când mă refer la procurorii care au executat acele indicații, m-am uitat în acea listă, peste 30 de dosare e cam mult. Dacă au găsit 30 și ceva de dosare, înseamnă că, de fapt, ele sunt mai multe, câteva cu siguranță nu au fost găsite sau dacă nu câteva, atunci cu siguranță mai multe. Un număr atât de mare de dosare nu poate fi responsabilitatea unui singur procuror, probabil era un sistem ierarhic de coordonare a unor astfel de dosare de la nivel politic prin procuratură spre executorul nemijlocit. Prin urmare, sancționarea trebuie să fie aplicată atât în raport cu procurorii care au executat, dar, și mai important, în raport cu șefii care au determinat sau au tolerat astfel de comportament.”
Europa Liberă: Noi cum să înțelegem – procurorii ar fi renunțat la învinuirile aduse anterior în privința unor învinuiți sau inculpați, dar m-am uitat, unele dintre aceste dosare deja aveau sentințe de condamnare în mai multe instanțe?
Vladislav Gribincea: „Pentru mine tot e o surpriză faptul că procurorii au recunoscut că au insistat pe acuzații abuzive până la Curtea Supremă de Justiție, că nu cred că o persoană trează la minte și la rațiune ar avea cea mai mică plăcere de a pune sub acuzare și a condamna o persoană vădit nevinovată. Prin urmare este altceva la mijloc, e vorba de indicații politice. Pentru ca asemenea situații să nu se mai întâmple, executanții, dar și superiorii lor care au determinat astfel de comportament trebuie să fie sancționați, superiorii chiar mai dur decât executanții. A treia măsură care trebuie întreprinsă este compensarea prejudiciului cauzat celui care a suferit și legea moldovenească este clară. Atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu bună credință, atunci el trebuie să compenseze statului prejudiciile aduse prin astfel de încălcări. Și ultimul element care trebuie să fie este să dăm independență procurorilor, așa încât situații de acest gen să nu se mai întâmple, ca nimeni să nu mai aibă pârghii să dea ordine politice procurorilor din afara procuraturii. Putem să tragem linia și să vedem ce s-a făcut în Republica Moldova și mă tem că avem mult de lucru la acest capitol. Eu nu am auzit niciun procuror să fi fost sancționat sau vreun judecător să fi fost sancționat pentru acuzații sau condamnări la comandă politică.”
Europa Liberă: Da, asta am zis mai devreme...
Vladislav Gribincea: „Am văzut că multe acuzații împotriva procurorilor au fost sistate, acuzații disciplinare, pe motiv de expirare a termenului; am văzut că nu există foarte multă transparență în procesul acesta de identificare și de clasare a cazurilor.
Noi nici până astăzi nu știm ce dosare politice, cum le-a numit procurorul general, mai sunt încă pendinte, dar mai sunt încă peste un an și ceva de la învestirea lui în funcție.”
Europa Liberă: El a promis că cel puțin asemenea dosare nu vor mai fi inițiate.
Vladislav Gribincea: „Dacă un dosar este instrumentat pe motive politice, el trebuie încetat imediat, nu ai cum să tolerezi un dosar penal pe rol, dacă nu ai acuzație, asta este scris clar chiar în lege.”
Europa Liberă: Dar persoanele care ar avea pe rol asemenea dosare cu iz politic, multe din ele încearcă să ceară azil politic în străinătate. Dacă îl obțin, asta ce înseamnă?
Vladislav Gribincea: „Eu vă asigur că nicio persoană nu va putea obține azil politic peste hotare atunci când autoritățile din Republica Moldova ar avea probe clare a faptului că persoana respectivă a comis anumite abuzuri și că acesteia i se va garanta un proces echitabil în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dar iată, de exemplu, când Ilan Șor sau Veaceslav Platon spun că și dosarele lor au iz politic, opinia publică, cetățeanul simplu ce trebuie să înțeleagă?
Vladislav Gribincea: „În perioada în care au loc schimbări de guvernare, radicale, aș spune, mereu o să apară persoane care au să spună că și dosarul lor este politic. Oferirea titulaturii de dosar politic este un exercițiu foarte complicat și responsabil.
În momentul în care o astfel de titulatură a fost oferită cuiva, înseamnă că există motive foarte convingătoare pentru așa ceva...
Și eu nu am auzit ca dl Șor sau dl Platon să fie în această listă, dar dacă ei sunt, acest lucru trebuie să-l comenteze procurorii, iar faptul că dl Șor a plecat din țară în aceeași zi când a plecat și dl Plahotniuc este indicatorul cel mai clar că, într-adevăr, soluția din dosarul dlui Șor a fost influențată politic.”
Europa Liberă: În ce sens?
Vladislav Gribincea: „În sensul recalificării învinuirii și constatării faptului că dl Șor nu a sustras nimic din bănci. Aceasta, de fapt, este constatarea judecătorilor din prima instanță.”
Europa Liberă: Da, dar este raportul Kroll, Kroll-1, Kroll-2...
Vladislav Gribincea: „Raportul Kroll nu poate să substituie o hotărâre judecătorească, este doar un raport care pune fundamentul pentru anumite investigații. Atunci când cineva este acuzat penal și el se află în țară, dosarul lui trenează și lui i se aplică o sancțiune foarte stranie chiar și pentru orișicare jurist, ulterior se depune apel, dosarul lui este tergiversat în peste 50 de ședințe și, în momentul în care se schimbă guvernarea, el fuge din țâră, el fiind condamnat până la schimbarea guvernării, întrebarea banală pentru mine este: de ce acea persoană fuge din țară, dacă dosarul nu-i este instrumentat politic? Fiindcă în mod normal, dacă dosarul este politic, înseamnă că persoana trebuie să fie achitată, nu trebuie să fugă din țară, dar în momentul în care fuge din țară, înseamnă că, de fapt, lejeritatea cu care acea persoană era tratată sub fostul regim este explicabilă din considerente politice, și nu de altă natură. Îmi este foarte greu să cred că o persoană care a administrat o bancă, din care au dispărut peste 700 de milioane de euro, nu poartă nicio răspundere materială pentru ceea ce s-a întâmplat în acea bancă.”
Europa Liberă: Pentru Dvs. este o explicație, de ce procuratura nu vrea să vorbească despre alte 19 dosare prezumate a fi politice, care sunt în examinare?
Vladislav Gribincea: „Mie îmi este foarte greu să înțeleg de ce procurii nu vorbesc despre cazuri de încălcare a drepturilor omului, fiindcă asta i-ar credibiliza și mai mult și asta ar inspira și încredere în ei, mai mult nu pot spune încă. Eu cred că procurii, dacă ar avea ce spune, ar spune. Nu erau foarte reticenți până acum ca să vorbească despre anumite abateri din procuratură, nu înțeleg de ce acum ezită.”
Europa Liberă: Dl Gribincea, dar noi vorbim acum doar despre dosarele din perioada guvernării controlate de controversatul Vladimir Plahotniuc. Dar până la el au mai avut de suferit oameni, nu?
Vladislav Gribincea: „Da, probabil că da, dar eu nu cred că fenomenul controlului judiciarului anterior lui Plahotniuc era acela ca și acum. Eu nu cred că judecătorii erau presați fiind impuși prin amenințări sau prin promisiuni de a fi promovați să dea o hotărâre sau alta. Bineînțeles că judecătorii înțeleg că hotărârile lor contează pentru cariera lor, fiindcă politicienii au tendința de a promova oameni în funcție de loialitatea personală, dar cred că nici pe departe nu se ridică nivelul de influență al justiției, nu se compară cu nimic controlul justiției de pe timpurile dlui Plahotniuc, în care efectiv nimeni nici nu încerca să se gândească că ar putea să dea o altă hotărâre decât cea pe care o impuneau sau intuiau că ar putea s-o dorească dl oligarh. Cel puțin, așa vorbesc judecătorii astăzi.”
