Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică s-a apărat
miercuri în urma valului de critici cauzat de o nouă scumpire a
carburanților. ANRE spune că explicația scumpiri este fluctuația pieței
internaționale și că nu are competența să stabilească ea cât costă litrul
de benzină.
De la începutul anului un litru benzină sau motorină s-a scumpit cu doi lei, ba și mai mult. Au fost patru majorări de carburanți în acest an, precedate de alte două în luna decembrie. Cauzele pe care mereu le scot în față importatorii de hidrocarburi sună ca un refren - creșterea prețului petrolului la bursele internaționale. Dar și-a făcut efectul și majorarea accizelor cu 9% de la 1 ianuarie. De fapt, prețurile la pompă au revenit la cotele de la începutul anului trecut, pe alocuri neatingând acele valori.
Pe o piață în care se importă majoritatea absolută a carburanților e cumva firesc ca oscilațiile de pe piețele internaționale să-și pună amprenta în acest domeniu. Numai că, la fel ca în alte rânduri, politicieni de diferite culori s-au întrecut în a turna gaz pe foc și a cere demisii în lanț. Aproape într-un glas au vorbit despre înțelegeri de cartel ale petroliștilor, arătând cu degetul spre Consiliul Concurenței și Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (pe scurt ANRE), instituții ce s-ar eschiva să intervină.
Socialiștii, aflați în confruntare directă cu președinta Maia Sandu, o acuză că s-ar face vinovată de scumpiri. Replica colegilor de la PAS, partidul pe care l-a condus șefa statului până a deveni președinte, nu s-a lăsat mult așteptată: cei care au numit conducerile celor două instituții și au schimbat metodologia de calcul a prețurilor sunt tot cei care lansează azi acuzații.
Potrivit datelor Consiliului Concurenței și ANRE, 66% din proprietarii de stații PECO adoptă un comportament similar la majorarea prețurilor. Din totalul carburanților importați anul trecut, trei sferturi a fost motorină, majoritatea importată de două companii, Rompetrol și Lukoil. În cazul benzinei se adaugă un alt jucător, anume Petrom, toate trei asigurând 97% din livrări.
Despre pretinse înțelegeri de cartel se vorbește de mult timp. Reproșul unor experți e că petroliștii se grăbesc să scumpească carburanții, nu și să le ieftinească corespunzător când prețul petrolului scade.
Unul dintre fruntașii socialiștilor Vlad Bătrâncea a declarat că PSRM intenționează în următoarele zile să inițieze demiterea directorilor ANRE. Despre demisia conducerii ANRE au vorbit și unii deputați PAS, dar și din alte fracțiuni. Agenția pentru Reglementare în Energetică respinge, într-un comunicat de presă, criticile, exprimându-și regretul că „diverse forțe politice deseori interpretează tendențios și speculativ atribuțiile și capacitățile de intervenție ale ANRE”. Comunicatul mai spune că agenția poate doar verifica dacă petroliștii respectă norma legală ca rentabilitatea anuală să nu depășească 10%. Doar pe acest aspect poate aplica sancțiuni, precizează și Ștefan Creangă, unul dintre directorii ANRE.
Statul poate să intervină concurențial, dacă există vreo încălcare a legii concurențiale. Atât
„Nu poate să intervină ANRE. Noi trebuie să conștientizăm și să înțelegem, și politicienii trebuie să înțeleagă că este vorba despre o piață liberă. Și atunci instrumentele pentru piața liberă sunt altele decât cred politicienii, să intervină ca să controleze piața. Statul poate să intervină concurențial, dacă există vreo încălcare a legii concurențiale. Atât. Dacă n-o să fie Creangă la ANRE, de parcă prețurile vor scădea. Să fim serioși!”
Expertul Victor Parlicov, în trecut director general ANRE, spune că de zece ani vorbește despre aceleași deficiențe la formarea prețurilor la produse petroliere. Chiar dacă de mai multe ori s-a schimbat legislația, la un moment dat ANRE avea prerogative de a plafona prețurile la pompă, starea de fapt a rămas aceeași.
„Statul are o instituție responsabilă de concurență care are instrumentarul de intervenție pe piețele concurențiale. Tot ce au făcut politicienii pe parcursul a ultimii peste zece ani de zile au tăvălit subiectul acesta cu prețul la produse petroliere în toate felurile, și în stânga, și în dreapta, doar, Doamne ferește, nu cumva să trezească din somn Consiliul Concurenței ca el să se apuce de lucru. Toată zarva asta în jurul prețurilor produselor petroliere o fac politicienii și, din câte văd eu, o fac în mod deliberat, în mod conștient, pentru a sustrage atenția publicului de la instituția principală care se face responsabilă de situație, și asta este Consiliul Concurenței”.
În urmă cu o lună, după o nouă rundă de scumpiri și de critici, Consiliul Concurenței a comentat că nu dispune de atribuții legale de control al prețurilor, piața produselor petroliere fiind o piață reglementată și supravegheată de Agenția Națională de Reglementare în Energetică. În același timp, instituția a anunțat că a demarat mai multe controale.
Unii experți spun însă susțin că mecanismul de intervenție este precizat în legislație: pentru a demonstra presupusele înțelegeri de cartel, Consiliul Concurenței trebuie să monitorizeze companiile, să probeze pretinsele abateri și să fie gata ulterior să-și apere decizia în instanță. Lipsa unui asemenea spirit de curaj ar trăda, potrivit acelorași critici, posibile înțelegeri ascunse dintre cei din business cu politicieni de la vârful puterii. Iată de ce de-a lungul anilor au fost doar declarații, fără a se face barem jumătate de pas în direcția mecanismului descris de lege.
