În editorialul său din Gazeta de Chișinău, Mircea V. Ciobanu scrie despre „Scenele politicii moldoveneşti: eşichier şi tatami”. „Bine, variante nu au fost prea multe, astfel încât jocul trebuie continuat din această poziţie, nu anulat şi pornit de la zero. Mie unuia, de exemplu, proiectele de legi şi insistenţa cu care sunt promovate mesajele deputaţilor PPDA (o echipă foarte bună) mi se par o mai bună contribuţie la accederea în viitorul legislativ, mai eficientă decât desemnarea lui Andrei Năstase la funcţia de prim-ministru, misiune imposibilă în acest peisaj politic. Important – pentru toţi – e să se impună, să acţioneze, să încerce schimbarea (nu să aştepte ori să ceară schimbarea condiţiilor de joc; nu să viseze că adversarii şi potenţialii aliaţi vor fi alţii sau vor fi altfel).”
„A doua tentativă de învestire a unui nou guvern a eșuat”. Refuzul deputaților din PSRM, Partidul „Șor” și al celor din gruparea Pentru Moldova de a participa joi, 25 martie, la ședința în plen a Parlamentului a făcut imposibilă examinarea echipei și programului de guvernare prezentate de candidatul desemnat la funcția de prim-ministru, Igor Grosu, consumând astfel și cea de a două tentativă de învestire a unui nou cabinet de miniștri și deschizând calea spre alegeri anticipate, spun experții solicitați de Gazeta de Chișinău.
În paginile săptămânalului citiți și despre faptul că „Tot mai mulți basarabeni merg să se vaccineze în România”. „Basarabenii care și-au redobândit cetățenia română se programează în România pentru a se imuniza. Programarea se face prin intermediul Platformei naționale de informare despre vaccinarea Covid-19. România a început din 15 martie etapa a treia de vaccinare. La această etapă se pot vaccina și cetățenii români din Republica Moldova.”
Un alt articol publicat în Gazeta de Chișinău este despre „monitorizarea electronică a traficului rutier şi interesele ascunse”. „În timp ce ţara se îneacă în pandemie, iar guvernul numără ultimii bănuţi din rezervele statului pentru procurarea vaccinurilor şi medicamentelor anti-Covid, Ministerul de Interne pune la bătaie 20 de milioane de lei pentru extinderea sistemului electronic de monitorizare a circulaţiei rutiere. Noutatea a avut efectul unui trăsnet, după ce mai multe instituţii ale statului s-au pronunțat asupra ineficienţei sistemului şi utilizarea sa la limita legalităţii. Totodată, o simplă analiză a procesului de implementare a sistemului demonstrează că acesta a fost transformat într-un sector de interese şi irosire a banului public”.
