Pe aceeași notă, secțiunea despre Ucraina a raportului SUA despre drepturile omului în lume în anul 2020, făcut public săptămâna aceasta, critică ceea ce Washingtonul consideră a fi o creștere a presiunilor Rusiei asupra Kievului, după ce au fost constatate noi concentrări de trupe rusești la granița cu Ucraina și în peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014.
NATO și-a pus de asemenea în stare de alertă bazele aeriene din țările baltice.
După inaugurarea lui Joe Biden, în ianuarie, noul Departament de Stat (ministerul de externe SUA) condus de Antony Blinken s-a activat pentru a da o cu totul altă notă relațiilor cu Moscova și poziției SUA față de intervenția Rusiei în Ucraina.
Joe Biden tocmai a aprobat o tranșă suplimentară de armament pentru Ucraina, în valoare de 125 milioane dolari. Cu totul, din 2014 încoace, Ucraina a primit din SUA echipament militar și armament în valoare de circa 2 miliarde dolari, inclusiv un număr de rachete anti-tanc de tip Javelin.
Biden a folosit chiar termenul de „ucigaș” (killer) pentru a-l defini pe Putin, ceea ce a determinat retragerea temporară a ambasadorului Rusiei la Washington.
Antony Blinken a discutat telefonic cu omologul său ucrainean Dmitri Kuleba despre asta, în timp ce șeful Marilor State Majore Reunite americane, generalul Mark Milley, a vorbit cu lideri miliari din Rusia și Ucraina, au anunțat Departamentul de stat și Ministerul american al Apărării.
Blinken i-a reafirmat lui Kuleba sprijinul Statelor Unite pentru Ucraina, confruntată cu „o Rusie din ce în ce mai agresivă”.
În același timp, Pentagonul a criticat concentrarea de trupe rusești la granițele ucrainene, calificând-o drept o „acțiune destabilizatoare care subminează eforturile internaționale de aplanare” a conflictului din estul Ucrainei, eforturi coordonate de OSCE. Generalul Ruslan Homciak, șeful de stat major al armatei Ucrainei, într-un discurs în fața Parlamentului ucrainean pe 30 martie, a acuzat direct Moscova de masarea de mii de trupe la granița celor două țări.
Misiunea de monitorizare a OSCE din estul Ucrainei a raportat în ultimele zile sute de incidente de încălcare a încetării focului. Pe 26 martie, patru soldați ucraineni au fost uciși în estul țării, iar alți doi au fost răniți, în regiunea Donbas. Armata ucraineană a dat vina pe trupele rusești, dar Moscova continuă să nege categoric că ar avea trupe în estul Ucrainei, unde sprijină milițiile separatiste. (Cf. și blogul pe care îl țin zilnic la Europa Liberă despre criza din Ucraina, de la tulburările de pe Maidan din decembrie 2013 încoace, inclusiv evoluțiile zilnice ale situației pe front în Donbas: Criza din Ucraina. LiveBlog.)
Miercuri, Kremlinul s-a declarat la rândul său preocupat de tensiunile în creştere în regiunea de est a Ucrainei, susținând însă că armata ucraineană ar fi cea care ar putea provoca reînceperea conflictului cu separatiştii pro-ruşi. Putin personal le-a transmis acest lucru Angelei Merkel și lui Emmanuel Macron, cu care a avut o convorbire telefonică în legătură cu Ucraina pe 30 martie.
Într-un comunicat, președinția franceză a anunțat însă contrariul, și anume că „Rusia trebuie să se angajeze că va păstra acordul de încetare a focului în Ucraina și că va respecta acordurile de la Minsk”, cum o formulează comunicatul distribuit de Palatul Elysee.
Germania, Rusia, Franța și Ucraina discută în mod regulat modalități de încetare a conflictului în cadrul a ceea ce se numește Formatul Normandia, creat de liderii celor patru țări pentru a găsi o soluție războiului, care durează din aprilie 2014 și care a făcut până acum peste 13.000 de morți.
