După ce șefa statului va semna decretul de dizolvare a Parlamentului, urmează să decurgă trei luni de zile până la organizarea scrutinului electoral, dar trebuie luată în considerare și încheierea termenului de stare de urgență. După alegerile anticipate, cel mai probabil, PAS și PSRM vor trebui din nou să se așeze la masa de discuții, crede fostul președinte al CC, Alexandru Tănase.
Europa Liberă: Curtea Constituțională (CC) a constatat existența circumstanțelor de dizolvare a legislativului, după ce a fost depusă sesizarea de către președinta Maia Sandu. Ce urmează, dle Tănase?
Alexandru Tănase: „Nimeni nu poate ști cu exactitate ce va urma, deoarece că nu știm agenda oamenilor politici. Acest aviz al CC nu înseamnă nicidecum dizolvarea automată a parlamentului. Asta oferă posibilitate președintelui să semneze decretul. Dacă ar fi să urmărim spiritul normelor constituționale, președintele desigur că are discreția în sensul acesta, dar ar trebui să vedem dacă are posibilitatea de a investi un guvern.”
Europa Liberă: Adică?
Alexandru Tănase: „Păi, nu este o obligație a președintelui. CC a constatat că există astfel de circumstanțe, or, președintele va decide ce va fac mai departe.”
Europa Liberă: Președinta a spus că imediat după ce va fi clar – iarăși, se așteaptă verdictul CC referitor la instituirea stării de urgență – și după ce va fi anunțată decizia Înaltei Curți, atunci o să spună și dumneaei pentru când stabilește data alegerilor anticipate.
Discreția și decizia aparțin președintelui
Alexandru Tănase: „Păi, în așa caz, nu există necunoscute. Președintele a spus clar ce are de făcut, nu știu ce am putea comenta. Discreția și decizia aparțin președintelui. Doar că suntem într-o situație foarte interesantă, în acest sens. R. Moldova, fiind un stat parlamentar, nimeni nu a anulat aceste prevederi, totuși am constatat, până la urmă, că a fost posibilă dizolvarea parlamentului, contrar voinței majoritare. Și nu știm cu exactitate ce repercursiuni vor fi pentru viitor.”
Europa Liberă: Ex-președintele Dodon a spus că parlamentul ar putea aproba o declarație cu privire la uzurparea puterii în stat de către Maia Sandu. S-ar aduna suficiente dovezi, argumente, pentru acest lucru?
Alexandru Tănase: „Nu știu dacă putem discuta acuma despre uzurparea puterii în stat. Până la urmă, parlamentul poate adopta orice decizie. Problema este diferită. Eu am urmărit cu multă atenție declarațiile dnei președinte Sandu legate de dizolvarea parlamentului și așteptările de la viitorul parlament. Aș fi vrut să revenim la aceste declarații imediat după alegerile parlamentare, să vedem în ce măsură aceste așteptări se vor realiza. Cât privește uzurparea, acest argument a fost folosit de fiecare dată de politicieni, când nu erau de acord cu anumite soluții. Vreau să amintesc că atunci când CC, în 2019, a admis dizolvarea parlamentului pe motive tehnice, politicienii, inclusiv dna Sandu, vorbeau despre uzurparea puterii în stat de către CC. Or, acum CC a făcut același lucru, pe motive formale dizolvarea parlamentului, doar că de data aceasta dl Dodon acuză de uzurparea puterii în stat, deoarece această decizie este favorabilă Maiei Sandu.
Noi trăim într-un stat bananier, unde, de fapt, nu există, în principiu, niciun fel de reguli, nu există niciun principiu care să fie urmat de politicieni, toate sunt subordonate exclusiv intereselor politce de moment și toate sunt manipulate într-o manieră inadmisibilă de către toate părțile. Dacă ar fi să analizăm atent ce s-a întâmplat cu această dizolvare, o să vedem că am asistat la o manipulare de proporții a instrumentelor legale. ”
Europa Liberă: Ar putea acești 52(...3, ...4) deputați să nu recunoască decizia CC? Și ce s-ar întâmpla în acest caz?
Alexandru Tănase: „Hotărârile CC produc efecte din momentul adoptării și nu contează dacă le recunoști sau nu. Partea tristă care este în toată această poveste e că am creat un precedent foarte periculos, când președintele republicii a reușind să dizolve parlamentul trăind într-o republică parlamentară. Astăzi este o decizie foarte simpatică și foarte aplaudată de fanii președintelui pe Facebook, dar trebuie să ținem cont de faptul că CC produce precedente. Peste câțiva ani de zile, când va fi alt președinte, el va încerca să facă același lucru, ca să-și obțină o poziție mai favorabilă și acest precedent va fi folosit. Asta este partea tristă. Cât ține de dimensiunea pur politică a problemei, după cum spuneam, în se întâmplă, toate urmează logica unui stat bananier, unde nu există niciun fel de principiu.”
Europa Liberă: Dle Tănase, unii ar putea să spună că fostul președinte CC toarnă apă la moara PSRM, la moara socialiștilor.
Alexandru Tănase: „Haideți să încercăm să răspundem la niște întrebări obiective. Câte încercări au fost de a investi un guvern sau, mai exact, câte negocieri au fost purtate de Maia Sandu cu scopul de a investi un guvern? Veți vedea că n-a fost niciuna. Toate au fost folosite în mod formal pentru a dizolva parlamentul. Este situația de fapt, indiferent de atitudinea pe care o avem față de cele ce spun eu. Da, formal, nu există nicio problemă în acest sens, deși eu aș recomanda să fie citită cu multă atenția opinia judecătorului Serghei Țurcan, care este un document argumentat și explică exact multe lucruri. Cel puțin, pentru mine, ca specialist în drept constituțional, lucrurile sunt cât se poate de clare. Am și eu preferințele mele politice, dar nu pot face rabat la adevăr din cauză că această decizie coincide și cu viziunile mele politice. Da, politic, mie îmi pare bine că acest parlament va fi dizolvat, dar, din punct de vedere juridic, sigur că avem o serie de întrebări răspunsurile cărora sunt dintre cele mai neplăcute. În 2019, CC, în componența trecută, a decis dizolvarea parlamentului pe motive formale, s-a depășit cu o zi sau două procesul de formare a guvernului. Acuma CC, pe motive la fel de formale, pe motiv că formal au fost parcurse două tentative de formare a guvernului, a luat aceeași decizie.”
Europa Liberă: Experții în drept constituțional spun că acum, totuși, s-ar fi încadrat în timp.
Alexandru Tănase: „Nu e o problemă de timp, e o problemă de esență. Constituția spune în felul următor: președintele consultă fracțiunile în vederea învestirii guvernului. Întrebarea mea este: câte consultații au avut loc pentru a învesti guvernul dnei Gavriliță? Răspunsul este este absolut evident – niciuna! Pentru a o învesti, nu a avut loc nicio consultare. Nu am auzit nicio silabă, ca cineva să încerce să convingă parlamentarii să încerce să voteze acest guvern, ba, dimpotrivă, din star s-a spus că noi vrem dizolvarea parlamentului.”
Europa Liberă: Și PSRM, și cei care au făcut această majoritate parlamentară au avut timp berechet să vină ei cu mai multe candidaturi.
Alexandru Tănase: „PSRM a comis o eroare strategică, din punctul meu de vedere, și care le-a jucat festa în această competiție. PSRM a mizat pe faptul că acele reguli care au fost stabilite de Curtea Constituțională în deciziile din 2020, 2019 și 2015 vor fi urmate. Or, era absolut evident că rațiunile din care se vor adopta deciziile CC vor fi diferite. Astfel, PSRM a avut ocazia să voteze guvernul Grosu, dacă ei voiau să salveze acest parlament. Miza PSRM, că nevotarea guvernului Grosu, pe motiv că nu au avut loc negocieri (care nu au avut loc, într-adevăr), a fost una strategic greșită, deoarece era absolut clar că decizia pe acest subiect nu se va lua din circumstanțe, de fapt, dar din cu totul din alte considerente.”
Europa Liberă: Dar am urmărit reacțiile socialiștilor după ce a fost anunțat verdictul Curții Constituționale și iată că a mai trecut o zi și ei își mai nuanțează aceste declarații. Chiar fostul președinte, Dodon, spune că alegerile parlamentare anticipate ar putea să aibă loc, dar nu mai devreme de luna august și tot el mai spune că, după alegerile anticipate, PAS și PSRM vor trebui din nou să se așeze la masa de discuții.
Alexandru Tănase: „Este adevărat. Nu spune nimic nou. Și eu am declarat același lucru. PAS și PSRM sunt cei doi actori care își dispută puterea. În rezultatul alegerilor anticipate va fi eliminarea din parlament a centrului-dreapta politic, vor dispărea partidele de centru-dreapta. Cel mai probabil, este vorba de Partidul Democrat și Platforma DA, asta va fi singura consecință. Dl. Dodon este foarte liniștit și foarte confortabil, deoarece el va fi în viitorul parlament.Cel mai probabil, va fi și domnul Șor, va accede și dl Usatîi, astfel că, în conjunctura dată, singura formulă de guvernare viitoare care va fi, va fi guvernarea PAS și PSRM. Și noi am mai asistat la astfel de guvernări. De aceea vă spuneam în cadrul interviului trecut că această confruntare este una falsă, un jurul principiilor și valorilor, astăzi nu pot să repet decît același lucru. Aceste două partide luptă pentru a obține o poziție mai avantajoasă în contextul formării viitorului guvern. Cel mai probabil, ele vor fi cele care vor guverna.”
Europa Liberă: Misterul e în jurul acestei stări de urgență, dacă poate fi anulată mai devreme de 30 mai, astfel încât alegerile să aibă loc cât mai repede posibil sau ar mai putea fi prelungită această stare de urgență. CC trebuie să spună ce întreprinde referitor la cele două sesizări care sunt depuse de deputați.
Alexandru Tănase: „CC nu are competență, acuma, la această etapă, să examineze sau, cu atât mai mult, nu ar avea argumente ca să declare starea de urgență ca fiind neconstituțională, din simplul motiv că starea de urgență nu afectează niciun drept și nicio libertate fundamentală a omului. Curtea poate interveni în acest sens doar când este încălcată procedura sau când sunt afectate drepturile și libertățile fundamentale. Or, realmente, R. Moldova se confruntă cu o pandemie; realmente și instituția prezidențială a solicitat introducerea stării de urgență; stări de urgență au fost introduse peste tot în regiune. Eu nu aș vedea argumente pentru anularea stării de urgență. Problema este din ce moment va produce efect decretul semnat de dna Sandu. În cazul în care ea va semna decretul acum, probabil va trebui să ia o decizie și să precizeze exact momentul din care el produce efect, fiindcă ar urma să fie stabilite data noilor alegeri după expirarea stării de urgență, la sfârșitul lui mai.”
Europa Liberă: Alegerile anticipate pot avea loc în cel puțin 60 de zile și cel mult în trei luni de la dizolvarea parlamentului.
Alexandru Tănase: „Așa este. Și, dacă admitem că decretul va fi semnat la 1 iunie, la sfârșitul lui august urmează să aibă loc alegerile, după care se va reveni la procesul de învestire a noului guvern. Dar, după cum spuneam, deși motivul anunțat al acestei dizolvări de parlament este eliminarea hoților, asanarea clasei politice și așa mai departe, o să ne convingem în foarte scurt timp că viitorul parlament va avea o compoziție similară cu cea de astăzi. Actorii, în linii mari, vor rămâne aceiași, deoarece sistemul electoral rămîne a fi nereformat, partidele politice sunt instituții nedemocratice, în care lipsește democrația internă, poporul rămâne același. Prin urmare, nu s-a schimbat niciun element care ar putea să furnizeze un rezultat total diferit decât ceea ce avem noi la ora actuală. Pur și simplu, vom asista la o reconfigurare a puterii din stat și o negociere între partidele care vor obține majoritatea.”
Europa Liberă: Dle Tănase, dar ce se mai poate întâmpla în parlament, până acesta își încheie mandatul, ținând cont și de această stare de urgență? Mai pot ei prelungi această stare de urgență?
Alexandru Tănase: „Da, teoretic, ea poate fi prelungită, dar este foarte puțin probabil că acest lucru se va întâmpla. Ea ar putea fi prelungită doar în cazul că ar exista suficiente argumente în acest sens. Or, la ora actuală, este absolut evident, atunci când spuneam că instituția prezidențială a manipulat instrumentele constituționale pentru a obține un rezultat contrar rațiunii Constituției, exact același lucru care a manipulat realitatea, declarând o stare de urgență, dar care, în realitate, este goală de conținut. Este o stare de urgență al cărei singur efect este amânarea alegerilor anticipate. În rest, nu există nicio consecință palpabilă a acestei stări de urgență. Până la urmă, e un spectacol care a fost organizat de doi actori politici. Unul, pe deoparte, folosește tot ce are la îndemână pentru a-și obține un scop, celălalt folosește tot ce are la îndemână pentru a bloca oponentul să-și atingă scopul.”
Europa Liberă: Pentru că expiră mandatul unor membri ai CEC, ar putea să-i fie prelungit mandatul acestei autorități electorale sau invers?
Alexandru Tănase: „Dacă sunt întrunite condițiile legale, pot fi numiți alți membri ai CEC, urmând acele prevederi legale care au fost stabilite. Dar chiar în cazul în care admitem că parlamentul nu va face acest lucru, eu cred că actuala componență a CEC își va continua mandatul. Nu e posibil apariția vid legislativ sau vid administrativ, care ar împiedica organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Alegerile anticipate vor avea loc, într-un fel sau altul. Chiar dacă parlamentul nu va aloca bani, soluțiii se vor găzi; chiar dacă CEC își va încheia mandatul, oricum, ei vor continua. Alegerile anticipate sunt o chestiune axiomatică, care, astăzi, nu cred că mai poate fi pusă în discuție de cineva.”
Europa Liberă: Ziceți că bani se vor găsi oricum pentru organizarea scrutinului parlamentar anticipat, dar unii spun că ar putea să se opună cei care au majoritate alocării finanțelor.
Alexandru Tănase: „Nui se poate nimeni opune. Statul este mereu solvabil, are resurse pentru a le atrage, pentru a asigura funcționalitatea instituțiilor democratice. În cazul în care cineva, având deja semnat decretul de stabilire a datei alegerilor și de dizolvare a parlamentului, va încerca să obstrucționeze aceste decizii utilizând mecanismele puterii, cred că ar putea cu ușurință nimeri sub investigații penale sau de alt gen. Eu cred că lumea este conștientă și nu mi se pare verosimil că s-ar ajunge la o asemenea situație ridicolă. Banii, probabil, vor fi alocați și alegerile vor avea loc, problema este cum va arăta o campanie electorală în pandemie, în ce măsură vor fi reprezentative rezultatele unor astfel de alegeri, când politicienii nu au posibilitatea și nu au dreptul să facă întâlniri electorale, în ce măsură vor fi organizate și cum vor arăta alegerile dacă nu vor fi vaccinați pe timp de pandemie cel puțin 20 la sută din populație – acestea sunt întrebările care realmente ar trebui să ne frământe, dar am senzația că nu interesează pe nimeni. Toată lumea acuma triumfă, e pur și simplu o euforie totală pe rețelele de socializare că, în sfârșit, parlamentul va fi demis, nimeni nu încearcă să vadă ce se va întâmpla cu doi pași mai târziu. Cum poate arăta viitorul parlament? Ce se va întâmpla dacă viitorul parlament va fi aproximativ ca și acesta sau care ar fi evoluția R. Moldova, dacă ne-am pomeni mâine cu o majoritate de 55 de mandate ale unui partid, care, de fapt, ar domina scena politică de unul singur? În ce măsură este bine să existe un singur partid și nu o guvernare de coaliție? Sunt întrebări fundamentale, dar ele pe nimeni nu preocupă. ”
Europa Liberă: Ca să fie ireversibil parcursul european, oricum, forțele de dreapta, de centru-dreapta ar trebui să domine.
Alexandru Tănase: „Eu nu știu ce înseamnă centru-dreapta. Dacă ar fi să analizăm din perspectiva relației partidele socialiste – partidele neomarxiste, eu nu aș vedea diferențe foarte mari între aceste două partide care la ora actuală își dispută puterea politică. Cel puțin la nivel ideologic eu nu am văzut divergențe mari. În problema neutralității, socialiștii și PAS au aceeași viziune, în problema transnistreană – aceeași viziune, în problema relației cu federația Rusă – aceeași viziune, referitor la statutul țărilor ocupate – aceeași viziune. Pe chestiuni fundamentale, aceste două partide nu au divergențe ideologice majore.”
Europa Liberă: Și chiar nu vedeți deosebirile?
Alexandru Tănase: „Deosebirile de formă sunt și vor exista mereu. Eu mă refer la viziunile politice, strategice majore. Eu nu le sesizez, eu nu văd ceva substanțial. Cât ține de opțiunea europeană, orice guvern va avea R. Moldova, el va declara, indiferent de opțiunile sale, că el va urma parcursul european. Din simplul motiv că R. Moldova este un stat falit, eșuat, care există grație a două surse: 1) remitențele din afara țării, care încă mai vin și 2) sunt resursele obținute din suportul bugetar și din partea UE, din motive pur politice. Astfel, pentru a menține acest stat pe linie de plutire, oricine ar veni la guvernare va striga sus și tare că ele ste pentru integrare europeană. Oricare este conținutul acestei declarații, ce înseamnă și cum vedem integrarea europeană, care este tenta relației cu România. Bun, nu mai vorbesc despre chestiunea identitară, care este una esențială, dar care este un subiect tabu. Pentru ambele părți, de altfel.”
Europa Liberă: Bine, dar în patru ani, cât a fost Igor Dodon la cârma țării, a reușit să apropie Moldova de UE, dacă Dvs. ziceți că, oricine ar fi la putere, Bruxelles-ul ar trata guvernarea în același fel?
Alexandru Tănase: „Igor Dodon nu a avut niciodată putere politică. El a avut putere politcă singura perioadă, acum un an de zile, cât a guvernat, în rest, el a fost, mai degrabă, o figură decorativă. Politica adevărată a fost făcută în parlament și guvern. Or, el a acționat mai mult pe post de sperietoare, era demonstrat ca sperietoare partenerilor externi, ca să demonstreze fostul guvern cât de european este el. Sunt lucruri diferite, în cazul de față. Acum noi nu avem un președinte butaforic, avem un președinte real, care are, realmente, putere, care are propria agendă, pe care încearcă s-o impună, inclusiv în guvern și în parlament. Nu putem compara aceste două modele de a acționa. Igor Dodon este produsul timpurilor sale, care au apus. Și pierderile strategice pe care le-a avut în ultimii ani de zile se datorează, din punctul meu de vedere, faptului că el nu a avut capacitatea să înțeleagă care au fost schimbările care s-au produs după plecarea lui Plahotniuc. El a crezut că acel sistem, într-o formă sau alta, poate fi perpetuat după același model.
Ceea ce s-a întâmplat în 2019 nu a fost doar o schimbare de formulă guvernamentală, s-a schimbat modelul politic în sine
Or, ceea ce s-a întâmplat în 2019 nu a fost doar o schimbare de formulă guvernamentală, s-a schimbat modelul politic în sine. A venit un alt mod, completamente, de a face politică. Și aici el a rămas depășit de situație. De aici și declarațiile sale privind uzurparea puterii de stat de CC etc. Ele sună hazardat, nu le mai ia nimeni în serios. De aceea eu cred că noi avem acum o mare provocare în față. Noi nu cunoaștem care sunt opțiunile politice fundamentale ale sale. Pe lângă campaniile anticorupție și declarațiile despre parcursul european, pe alte subiecte politice nu sunt cunoscute. Orice discuție ar începe, ajunge în trei minute la subiectul corupție. Chiar și la 2 martie, când s-a comemorat declanșarea războiului cu Federația Rusă, dacă vă amintiți, în mesajul oficial al instituției prezidențiale a fost că acest război a fost început de clanurile criminale și corupte care vroiau să facă politică în anii 90. De aceea noi nu cunoaștem încă care este conținutul acestei formațiuni, care, după toate calculele, va deveni una foarte importantă după alegerile parlamentare. În schimb, cunoaștem foarte bine care sunt viziunile Partidului Socialiștilor. Cu toate acestea, eu cred că șansele ca aceste două partide să guverneze împreună sunt extrem de mari. Doar în cazul în care partidul dnei Sandu va obține o majoritate parlamentară în alegerile care vin.”
