„Astăzi, unul dintre subiectele discutate în spațiul public, este despre vaccinul rusesc împotriva Covid19 – Sputnik V. Donat de Federația Rusă și adus sâmbătă cu avionul, de însuși liderul PSRM, Igor Dodon, vaccinul a ajuns, o parte în depozitul frigorific al ANSP, iar altă parte a mers direct la Tiraspol. E adevărat că cifra anunțară sâmbătă de 142 de mii de doze, azi s-a transformat în 71 de mii. Informația a fost confirmată de Ministerul Sănătății, care a spus că la Chișinău a ajuns componenta 1 , componenta 2 urmând să ajungă abia în luna mai. Acum autoritățile spun că nu pot începe imunizarea cu acest vaccin, întrucât nu au siguranța că cealaltă componentă va ajung în termen, or, a doua doză a vaccinului rusesc se face peste 21 de zile. De altfel, nu este prima dată când se întâmplă ca Rusia să facă donații pe jumătate. La începutul acestei pandemii, în primăvara anului trecut, Rusia a donat 10 mii de teste pentru depistarea Sars-Cov-2, doar că chiturile erau incomplete, astfel că Moldova a trebuit să mai aștepte până a putut să le utilizeze.
Ce știm însă despre vaccinul rusesc Sputnik-V?
Deși o parte dintre moldoveni au anunțat că așteaptă anume acest ser pentru a se imuniza, în continuare lipsesc date clare care să ne ajute să înțelegem cât de sigur este acest vaccin, ce reacții adverse sunt cel mai des înregistrate, cât de des, cât de rar, cine are contraindicații, cine nu? În raport cu alte vaccinuri anti-Covid, despre Sputnik nu știm mai nimic. Iar faptul că de două luni nu există nicio veste de la EMA, iar OMS amână precalificarea acestui ser, trezește și mai multe îngrijorări.
Producătorii Sputnik V, cercetătorii de la Institutul de cercetare în epidemiologie și microbiologie Gamaleya de la Moscova, au combătut de fiecare dată îngrijorările europenilor privind vaccinul lor, invocând o motivație politică sau, mai degrabă, geopolitică. Rusia a anunțat, chiar înaintea gigantului Pfizer, că a dezvoltat primul vaccin anti-Covid din lume. Două studii au fost publicate în revista The Lancet. Autorii acestora, care sunt și dezvoltatorii vaccinului, susțineau că vaccinul are o eficacitate de 91,6% fără reacții adverse grave. Dar studiile au fost puternic contestate de comunitățile științifice, inclusiv din Federația Rusă. Au fost invocate îngrijorări cu privire la numărul participanților la studiu, vârstele lor și timpul de urmărire al acestora după administrarea vaccinului, cam la jumătate față de timpul de urmărire aprobat în Uniunea Europeană. Chiar și așa, Sputnik V este autorizat pentru utilizare de urgență în 62 de țări, inclusiv în Republica Moldova. Cu ce fel de acte de însoțire a ajuns în țară, deocamdată autoritățile de la Chișinău nu au vorbit nimic.
Ultimul raport al OMS pentru anul 2020 arată că niciunul dintre cele 43 de antibiotice aflate acum în dezvoltare nu sunt eficiente în cazul celor mai periculoase bacterii din lume. Cercetătorii spun că știința nu reușește să vină cu un răspuns adecvat la problema rezistenței antimicrobiene. Un mecanism mondial pornit cu scopul de accelera știința în acest domeniu aduce speranță că lucrurile s-ar putea schimba.
Raportul OMS, pentru anul 2020, a analizat antibioticele aflate în studii clinice de testare, precum și pe cele aflate în etapele timpurii de dezvoltare. Scopul este de a evalua progresul și de a identifica lacunele în legătură cu amenințările urgente de rezistență și de a încuraja acțiuni pentru a completa aceste lacune. Raportul a evaluat potențialul medicamentelor candidate de a aborda cele mai amenințătoare bacterii rezistente la medicamente, incluse în Bacterian Priority Pathogens List a OMS. Această listă include 13 bacterii prioritare rezistente la medicamente și a fost publicată în anul 2017.”
(Transcriere: Alla Ceapai)
