Cel mai recent Barometru al Opiniei Publice arată că peste 49 la sută dintre cetățenii R. Moldova se declară pro-UE, spre deosebire de 35 la sută care sunt în favoarea Uniunii eurasiatice Rusia-Belarus-Kazahstan. Scorul simpatiei față de Uniunea Europeană nu este însă nici pe departe cel mai înalt înregistrat de la independență încoace, atrag atenția sociologi și experți întruniți în cadrul unei dezbateri ai Agenției de știri IPN. De-a lungul anilor, atitudinea oamenilor față de UE s-a schimbat în funcție de discursurile și faptele politicienilor care, urmărind interese înguste, fac trimitere la știri false sau sperietori divizând astfel și mai mult societatea.
Cei mai mulți simpatizanți Uniunea Europeană a avut în Republica Moldova la sfârșitul anilor ’90, începutul anilor 2000, își amintește sociologul Vasile Cantarji de la CBS-Axa. Explicația este următoarea: după destrămarea Uniunii Sovietice, noul stat creat – Federația Rusă avea o influență limitată pe arena politică internațională, prin urmare oamenii se orientau mai mult spre Vest.
Mai ales o parte din clasa politică devine o sursă de fake-uri și informații eronate
Lucrurile s-au schimbat după venirea la putere a lui Vladimir Putin care a cimentat influența rusă în regiune prin falsuri și dezinformare, spune sociologul Vasile Cantarji: „Opinia publică este mult mai puternic influențată de falsuri decât de informația corectă. Mai ales o parte din clasa politică devine o sursă de fake-uri și informații eronate pe care încearcă să o folosească în propriul beneficiu. Dacă întrebăm oamenii care sunt dezavantajele de la integrarea europeană foarte mulți vor pomeni despre gay, despre atacuri la familia tradițională și tot așa. Sunt niște fake-uri de unii politicieni, aici, în Moldova. Se dovedesc a avea foarte mare influență asupra opiniei publice. Ce e de făcut? Statul trebuie să comunice: sincer și deschis, ceea ce până când, din câte se vede, nu-i prea reușește.”
Sociologul Vasile Cantarji atrage atenția că atitudinea oamenilor față de Uniunea Europeană este direct proporțională cu discursul pe care îl au primele persoane în stat. Un exemplu elocvent sunt anii 2006-2008 când președintele comunist de atunci promova o politică pro-europeană. În acea perioadă ponderea cetățenilor ce simpatizau cursul european al Republicii Moldova era de peste 70 la sută.
Ulterior s-a înregistrat o scădere constantă, cel mai jos nivel de încredere fiind atins în 2017. Atitudinea rezervata față de Uniunea Europeană a fost alimentata de-a lungul și de comportamentul politicienilor locali. Și nu neapărat de cei cu viziuni pro-ruse, atrage atenția cercetătorul Dionis Cenușă. Furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar și înrăutățirea relațiilor R. Moldova cu Uniunea Europeană au avut loc tocmai în perioada când la putere erau partide numite pro-europene, constată politologul: „În R. Moldova noi am asistat și la o descreștere a simpatiilor față de Bruxelles din cauza performanței partidelor politice care se declarau pro-europene. Deci, am văzut o proporționalitate extrem de curioasă între declinul simpatiilor pro-UE și, respectiv, guvernarea dezastruoasă inclusiv cu nuanțe de cleptocrație și stat capturat care au fost promovate de către partidele care au folosit retorica pro-europeană.”
Apropierea campaniei electorale readuce în discuție factorul geopolitic, observă directorul agenției de știri IPN, Valeriu Vasilică. De altfel, deja au fost lansate în spațiul public mesaje cu vădit caracter geopolitic. Fostul președinte Vladimir Voronin vorbește despre venirea soldaților NATO, iar liderul PSRM, Igor Dodon, susține că „Moldova este în pericol” și că „nu va da țara străinilor”.
Este de așteptat că bătălia geopolitică se va da parțial
Valeriu Vasilică crede că politicienii, urmărindu-și interesul îngust, electoral, nu fac decât să distragă atenția alegătorilor de la problemele cu adevărat importante: „Este de așteptat că bătălia geopolitică se va da parțial, poate, iar de aceasta vor depinde rezultatele alegerilor din 11 iulie. Deși, cred că avem motive și mai importante, mai profunde și cu mai mult impact asupra vieții fiecărui cetățean din R. Moldova.”
Jurnalistul Valeriu Vasilică observă că, pe termen scurt, împărțirea electoratului în pro-vest şi pro-est poate aduce dividende politice, pe termen lung însă, această tactică nu face decât să îndepărteze șansa dezvoltării Republicii Moldova ca stat. Cu greu o țară poate evolua când cetățenii săi privesc în direcții diferite, conchide expertul.
