Fruntași ai Partidului Socialiştilor critică refuzul președintei Maia Sandu de a promulga mai multe inițiative promovate de ei înainte de dizolvarea Parlamentului, între care abrogarea „Legii miliardului”, compensarea cheltuielilor populației pentru curentul electric şi oferirea de atribuții sporite guvernului interimar. PSRM îi reproșează șefei statului că ar nesocoti interesele cetățenilor şi că le-ar apăra pe cale ale donatorilor străini. Refuzând vineri promulgarea acestor şi altor legi votate în aprilie de majoritatea PSRM-Șor, Maia Sandu a explicat că acestea „conţin prevederi pentru hoți, portiţe de corupţie şi pun costurile de implementare pe umerii oamenilor cinstiți”.
Două din legile pe care Maia Sandu a refuzat să le promulge, cea privind abrogarea „Legii miliardului” şi cea care ar permite unui guvern interimar să negocieze acorduri financiare, dar să şi opereze remanieri în structuri ale executivului, au fost adoptate repetat de parlamentarii socialiști și aliații lor din Parlament, chiar dacă anterior fuseseră dezavuate de Curtea Constituțională.
Faptul că ele au fost deja invalidate este doar unul din argumentele invocate în decizia șefei statului de a le întoarce pentru reexaminare deja viitorului Parlament, cel care se va constitui după anticipatele din iulie.
Cu referire la permisiunea pentru guvernul interimar de a negocia acorduri internaționale, Maia Sandu a spus că „e târziu pentru dregerea busuiocului”, precizând că, în mai puţin de două luni, cât a mai rămas până la alegeri, „Moldova nu are niciun angajament financiar internațional care nu ar răbda pentru a fi semnat”.
Cât despre cea de-a doua inițiativă declarată anterior neconstituțională şi anume anularea așa-numitei legi a miliardului, Maia Sandu a subliniat ca ea nu ridica de pe umerii cetățenilor povara restituirii banilor furați în 2014 din sistemul bancar, ci o transforma în inflație și instabilitate financiară şi că, până la urmă, tot cetățenii vor achita miliardul furat.
Apărându-și cele două iniţiative, fruntașii socialiști au reluat, pe de o parte, criticile formulate în ajun de câţiva miniștri din cabinetul condus de Aureliu Ciocoi, dar şi de fostul premier Ion Chicu. Ei au declarat la unison că Maia Sandu ar bloca finanțări europene, sabotând legea legată de atribuțiile guvernului interimar.
„Au fost compromise granturi la valoare de zeci de milioane care trebuiau să fie canalizate spre construcția unor apeducte în raioanele Cahul sau Soroca”, a afirmat socialistul Bogdan Ţîrdea.
Pe de altă parte, el i-a reproşat şefei statului că ar face pe placul donatorilor externi, în special al FMI, blocând anularea legii miliardului:
„Problema constă în faptul că această lege a fost criticată de FMI. Maia Sandu, între FMI şi cetățenii R. Moldova, a ales FMI, şi a pus această datorie de 1 miliard de dolari pe păturile sărace care din puținul pe care îl au trebuie acum să achite acest miliard timp de 25 de ani.”
Anularea legii miliardului a fost criticată anterior de mai mulţi experţi din societatea civilă, inclusiv de Centrul analitic Expert-Grup, care au atenţionat că inițiativa este „populistă”, că va afecta negativ bugetul de stat, generând găuri financiare, va împovăra şi mai mult cetățenii şi va compromite orice eforturi de a atrage finanțare externă.
Tot la categoria populistă şi electorală economiștii au trecut o altă lege promovată de socialişti, dar respinsă de Maia Sandu pe motiv că ar fi inechitabilă, cea de a compensa cheltuielile populației pentru curentul electric consumat în lunile aprilie și mai, adică pe durata stării de urgență, între timp anulată de Curtea Constituțională. Criticii inițiativei au pus la îndoială capacitatea guvernului să identifice banii necesari pentru a acoperi aceste compensații şi că de ele vor beneficia exclusiv cele mai vulnerabile categorii.
