Într-un interviu realizat în cadrul Zilelor Europei, Kęstutis Kudzmanas, ambasadorul Lituaniei în Republica Moldova, vorbește despre reacția Uniunii Europene după ce aeronava care efectua cursa Grecia – Lituania a fost interceptată de un avion militar și redirecționată către Minsk; despre experiența Lituaniei de stat membru UE și NATO; despre relațiile de cooperare bilaterală moldo- lituaniene, ajutorul și susținerea oferită de Lituania în implementarea reformelor în Republica Moldova; despre securitatea regională dar și alte subiecte de actualitate.
Europa Liberă: Lituania interzice toate zborurile care urmează să tranziteze spațiul aerian din Belarus. Decizia vine după ce un avion care zbura din Grecia în Lituania a fost redirecționat către Minsk, fiind arestat jurnalistul Protasevici. Între timp, s-a decis că avioanele companiilor din Belarus nu vor mai avea voie să zboare în spațiul aerian al Uniunii Europene. Cum comentați Dvs. cazul acestui avion deturnat de regimul Lukașenka?
Kęstutis Kudzmanas: „Deci, aceasta nu a fost o decizie luată doar de Lituania, aceasta a fost o decizie a Uniunii Europene, deoarece zborul respectiv era între două state membre ale Uniunii Europene. Mai mulți lideri ai statelor europene au condamnat, ieri, decizia luată de autoritățile de la Minsk, întrucât prin decizia respectivă a fost pusă în pericol viața și sănătatea pasagerilor acestui zbor, precum și decizia a fost una ilegală. Respectiv, noi cerem investigarea acestui caz, precum și eliberarea lui Protasevici.”
Europa Liberă: Care ar trebui să fie finalitatea acestui caz? Ce lecții trebuie să se învețe?
Kęstutis Kudzmanas: „Urmează, desigur, ca acest caz să fie investigat, astfel încât Uniunea Europeană cere imediat să fie începută investigația încălcării dreptului internațional, care a avut loc prin această decizie. De asemenea, șeful Consiliului Europei a cerut același lucru și trebuie să fie implicată Organizația Aviației Internaționale, astfel încât anumite persoane chiar au numit acest act „un act de piraterie”. Și nu doar Uniunea Europeană a fost cea care a condamnat aceste acțiuni, de asemenea și Statele Unite ale Americii, și Marea Britanie au făcut același lucru și au statuat că a avut loc o încălcare a dreptului internațional. Prin urmare, așteptăm începutul investigațiilor și urmează să fie impuse de către șefi ai statelor membre ale Uniunii Europene sancțiuni adiționale față de Belarus.”
Europa Liberă: În altă ordine de idei, țara Dvs., Lituania, a aderat la Uniunea Europeană în 2004, Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere în 2014. Unde a ajuns Lituania pe calea integrării euroatlantice și unde se află Republica Moldova la această distanță de ani?
Kęstutis Kudzmanas: „Noi am fost primul stat care a declarat recăpătarea independenței, iar Republica Moldova a fost primul stat la nivel internațional care a recunoscut recâștigarea independenței de către statul nostru. Și în 1994, partidele politice ale Lituaniei au hotărât împreună că trebuie să aleagă un vector de deplasare în continuare a țării, un vector care să ne ducă spre o dezvoltare în siguranță, spre securitate, spre dezvoltarea economiei și acest vector ales a fost cel de alăturare către NATO și către Uniunea Europeană. Astfel am ajuns la un consens și am aplicat pentru integrare în Uniunea Europeană în 1994, iar 10 ani mai târziu, în 2004, am acces la Uniunea Europeană.
În acești 10 ani, am lucrat mult asupra țării noastre, asupra dezvoltării economiei, reformelor de infrastructură, consolidării capacităților instituțiilor de stat și a funcționarilor publici și, desigur, toate acestea au fost realizate cu susținerea partenerilor de dezvoltare. De asemenea, ne-a ajutat foarte mult și umbrela NATO, astfel încât au fost făcute investiții de miliarde de euro în țara noastră și am devenit o țară cu tehnologii de cel mai înalt nivel și țară membră a Uniunii Europene cu cel mai rapid ritm de dezvoltare. Au trecut 17 ani de când Lituania este membră a Uniunii Europene, parte din Zona Schengen, din zona euro și alte organizații internaționale. Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere 6 ani în urmă, iar Lituania să ofere susținere Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei. Aceste țări sunt state în tranziție, dar zic că și Lituania este un stat în tranziție, pentru că Uniunea Europeană se dezvoltă permanent, iar noi permanent trebuie să ne aliniem standardelor acestei comunități. Respectiv, noi suntem întotdeauna pregătiți să împărtășim experiența pe care o avem cu Republica Moldova, astfel încât experiența noastră este foarte relevantă pentru necesitățile curente ale Uniunii Europene. Noi avem aici experți, experți de nivel înalt, care lucrează în diferite proiecte, în proiecte twinning în asemenea sectoare precum sunt reforma justiției, reforma sectorului bancar, a serviciului vamal, precum și a sistemului de impozite și alte sectoare. Noi am ales vectorul de dezvoltare 25 de ani în urmă, iar în Republica Moldova pot zice că și la acest moment există o polarizare a societății, a partidelor politice, iar vectorul trebuie ales pentru o dezvoltare benefică a țării. Desigur la bază întotdeauna va sta democrația și țara trebuie să aibă o direcție fixă de dezvoltare.”
Europa Liberă: Iată că de aproape 7 ani sunt puse în aplicare prevederile Acordului de Asociere pe care Republica Moldova îl are cu Uniunea Europeană și se mai crede, și se spune cu tărie că Republica Moldova rămâne restanțieră la promovarea unor reforme. Cum apreciați Dvs. mersul reformelor în Republica Moldova și cât de greu este totuși să faci tema pe acasă, având un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană pentru cazul Republicii Moldova?
Kęstutis Kudzmanas: „Întrebarea pe care ați dat-o este una importantă și noi o abordăm cu multe ocazii în numeroase discuții. Există o anumită doză de insatisfacție din partea Uniunii Europene în ceea ce privește implementarea prevederilor Acordului de Asociere de către Republica Moldova. Noi, într-adevăr, am vrea ca acest proces să fie accelerat. Acordul de Asociere este un acord semnat între două părți – Republica Moldova și Uniunea Europeană, statele ei membre –, astfel încât Uniunea Europeană este gata și oferă permanentă susținere în expertiză, susținere macrofinanciară, iar voi trebuie să vă faceți, așa cum ați menționat, doamnă, tema pentru acasă. În ultimii ani, într-adevăr, au existat perturbări, schimbări politice, schimbări în ceea ce privește fracțiunile parlamentare, dar, din păcate, se observă o lipsă a calității și gradului de implementare a reformelor. Noi suntem gata să vă susținem și înțelegem că pandemia a afectat, bine, nu doar Republica Moldova, dar și Lituania, și întreg globul și înțelegem că e nevoie de susținere adițională pe care o oferim pentru recuperare politică, economică a țării, dar din partea dvs. este nevoie de o fortificare a sectoarelor, lupta cu corupția, independența sectorului judiciar, fortificarea altor instituții de stat, astfel încât să fie recăpătată credibilitatea acestora și noi chiar sperăm că noul guvern se va axa pe acest lucru. Noi așteptăm ca să vă executați obligațiile asumate de voi înșivă prin Acordul de Asociere.”
Europa Liberă: Uniunea Europeană are un motto: „More for more”/„Mai mult pentru mai mult, mai multe reforme și obțineți mai multă asistență”. A venit asistență din partea Uniunii Europene pentru reforma în justiție, dar gradul de corupție în Republica Moldova rămâne a fi destul de mare. De ce credeți că atât de greu se combate acest flagel și poate împărtășiți un pic și din experiența țării Dvs., chiar dacă acolo gradul de corupție e mai mic?
Kęstutis Kudzmanas: „Corupția nu este o problemă la nivel de municipalitate și nu este o problemă la nivel de sectoare ale economiei, acesta este un flagel care pătrunde în întreaga țară și reprezintă, de asemenea, o amenințare pentru securitatea națională. Republica Moldova trebuie să se axeze pe două aspecte principale: în primul rând, lupta cu corupția și fortificarea independenței sectorului judiciar. 20-25 de ani în urmă, Lituania se confrunta și ea cu aceste probleme și, la fel, 20-25 de ani în urmă, Indexul percepției corupției la nivel global era asemănător pentru Republica Moldova și Lituania. Acum, însă, același indicator pentru Lituania este foarte jos, iar pentru Republica Moldova lucrurile nu stau prea bine în acest sens. Perturbări sunt multe și aspecte politice în Republica Moldova, mai este și conflictul transnistrean, desigur, mai este și influența din afară, este ceva din afară, o forță care ar prefera ca Republica Moldova să rămână într-o zonă obscură, dar noi vă susținem ca să vă curățați țara de acest flagel.
Uniunea Europeană oferă macrofinanțare, oferă granturi, în 10 ani a oferit mai bine de un miliard de euro susținere pentru Republica Moldova, inclusiv pentru a soluționa aceste probleme. În Republica Moldova totuși trebuie să existe voință politică, pe de o parte, trebuie să existe conlucrare cu societatea civilă și aceste flageluri trebuie să fie abordate la toate nivelurile societății. Deci, lupta cu corupția trebuie să se înceapă de la grădiniță și să ajungă până la cel mai înalt nivel, deci până la nivelul instituțiilor de stat. Și mă bucur mult că dna președintă Maia Sandu s-a axat pe aceste două aspecte, și anume lupta cu corupția și fortificarea independenței sectorului judiciar. Și cum ați menționat și Dvs., mottoul Uniunii Europene este: «Mai mult pentru mai mult».”
Europa Liberă: Republica Moldova a ajuns să fie „cunoscută” în lume prin furtul miliardului. Au trecut 7 ani, dar justiția nu reușește să-i aducă pe banca acuzaților pe făptașii acestui furt. Ce părere aveți Dvs. despre ceea ce se întâmplă cu acest caz?
Kęstutis Kudzmanas: „Într-adevăr, acest furt al miliardului a adus un prejudiciu dublu Republicii Moldova. Pe de o parte, populația a pierdut încrederea față de autoritățile țării, iar pe de altă parte, comunitatea internațională a pierdut încrederea față de Republica Moldova. Și, după cum ați menționat, au trecut 7 ani, însă nu foarte multe au fost făcute pentru a descoperi această infracțiune și a restabili justiția în acest sens.
Atât furtul miliardului, cât și alte infracțiuni, precum ar fi contrabanda de țigări, care trece prin Republica Moldova, toate aceste lucruri dăunează imaginii țării și foarte mult sper ca guvernul, parlamentul să lucreze acum pentru restabilirea imaginii țării, întrucât asta este foarte important, în primul rând, pentru a atrage investitorii străini, astfel încât ei să știe că dacă vin aici au reguli echitabile de joc, iar pe de altă parte, încrederea partenerilor internaționali și, de asemenea, securitatea țării, în general. Este important, prin urmare, ca infracțiunea respectivă să fie descoperită, cauza să fie dusă la un bun final, cei vinovați să fie puși pe banca acuzaților, banii să fie recuperați și imaginea țării să fie restabilită. Asta este important pentru proiectele de viitor, după cum am zis, pentru restabilirea încrederii partenerilor vestici și pentru atragerea investitorilor în Republica Moldova. Lituania, de asemenea, a lucrat foarte mult la propria imagine 30 de ani în urmă, tot am început pe o platformă mai mult sau mai puțin similară cu Republica Moldova, însă acum, dacă este să vă uitați la ratingurile internaționale, de exemplu, ratingul Doing Business, Lituania stă foarte bine pe locul 11 la nivel internațional în acest rating. Respectiv, iarăși repet, este important ca țara să se concentreze pe eliminarea acestor umbre din trecut.”
Europa Liberă: Spuneam la începutul acestei discuții că Lituania a ales să adere la Alianța Nord-Atlantică și la Uniunea Europeană. Să vorbim și despre Alianța Nord-Atlantică, pentru că în Republica Moldova uneori mai este prezentată ca o sperietoare pentru cetățenii acestei țări. Sunt și politicieni care critică dur NATO, citesc dintr-o declarație făcută de liderul socialiștilor, Igor Dodon, fost președinte al Republicii Moldova: „La alegeri sau prin orice altă metodă de drept, noi trebuie să demonstrăm că nu vom ceda țara noastră planurilor NATO, or, cu părere de rău, anume la aceasta se reduce acum totul în politica moldovenească. Va deveni Moldova o platformă militară pentru NATO sau nu? Noi spunem ferm – «Nu!»”, adică socialiștii. Și aceste declarații se fac chiar în pofida faptului că în Constituție este stipulat că Republica Moldova este un stat neutru, iar pe de altă parte, staționează trupe străine, trupele rusești. Ce ne puteți spune Dvs. despre NATO, având această experiență de stat membru al Alianței Nord-Atlantice?
Kęstutis Kudzmanas: „Într-adevăr, este misiunea mea să explic ce este NATO, de fapt, pentru că este foarte multă propagandă de jur-împrejur, iar ambasada pe care o reprezint este și un ambasador al NATO aici, în Republica Moldova. Deci, permiteți-mi să vă zic că NATO este o organizație creată, în primul rând, pentru securitate și pace, care se axează pe prevenirea conflictelor în întreaga lume. În 1994, Lituania a decis, pentru scopuri de securitate națională, să se alăture la NATO. Republica Moldova, într-adevăr, este un stat neutru, însă beneficiază de anumite programe oferite de NATO, cum ar fi Programul „Parteneriat pentru Pace” și, de asemenea, participă militari din Republica Moldova în operațiuni internaționale de menținere a păcii. Lituania este un stat cu o populație destul de mică, de 3 milioane de oameni, și avem și o armată micuță, de 15 mii de militari, însă bugetul alocat Ministerului Apărării în Lituania este 2% din Produsul Intern Brut, și anume constituie un miliard de euro. Da, pare o sumă mare, însă este 2% din PIB. Vreau să menționez că întreg bugetul NATO este un trilion de euro. Deci, bugetul nostru este 0,1 din bugetul total al NATO. Astea fiind spuse, noi beneficiem de întreaga securitate și pachet de servicii în ceea ce privește menținerea păcii și a securității oferit de NATO. Respectiv, asigurându-ne acest grad de securitate, am reușit să atragem miliarde de euro în investiții în sectorul economic, în dezvoltarea tehnologiilor, investiții din asemenea state cum sunt Statele Unite ale Americii, Germania, Marea Britanie și multe altele, pentru că investitorii știu că este un mediu sigur pentru a-și realiza capitalul în țara noastră. Asta este pentru noi o capacitate de a accelera dezvoltarea țării, de a menține pacea și securitatea, și nu doar în țara noastră, ci și în vecinătate.”
Europa Liberă: Dle ambasador, dar ați putea să ne spuneți care sunt problemele legate de securitate pe continentul european și în această regiune, unde se află și Republica Moldova?
Kęstutis Kudzmanas: „Este, într-adevăr, o problemă care ține de securitate. Începem să vorbim despre anul 2014, anul în care Crimeea a fost anexată de către Rusia, ulterior au început evenimentele din Donbas, din Ucraina, astfel încât a fost pusă în pericol securitatea în Europa, în general. Statele Baltice au solicitat de la NATO trupe adiționale care să fie aduse pentru a asigura securitatea granițelor și NATO aici a intervenit printr-un act de solidaritate, așa cum este corect și cum se procedează în NATO în cazul în care apare o amenințare pentru unul din statele membre. De asemenea sunt conflicte și în alte părți ale lumii care duc la o dezechilibrare, de exemplu, în urma conflictului din Siria, refugiații veniți în Uniunea Europeană, asta duce la tensiuni între diferite grupuri etnice în interiorul Uniunii Europene. De asemenea, în ceea ce privește regiunea care vă caracterizează, regiunea ex-sovietică, aici este de 30 de ani deja o situație instabilă în ceea ce privește securitatea. Vorbim aici despre războiul dintre Armenia și Azerbaidjan, conflictul din Nagorno-Karabah, din Georgia, Republica Moldova cu Transnistria iarăși o situație de conflict. Anul trecut am avut acest război dintre Armenia și Azerbaidjan și asta ne îngrijorează foarte mult. Și noi, într-adevăr, vrem să luptăm împreună pentru a atenua și pentru a preveni răspândirea acestor conflicte, pentru că în această zonă ex-sovietică conflictele enumerate nu fac decât să împiedice investitorii să vină, pentru că nimeni nu vrea să vină într-o zonă care este atât de nesigură. Și bine, Republica Moldova este o țară neutră, dar alte țări din cele mai sus menționate, dacă chiar ar dori să aplice pentru integrare în NATO, noi nici nu am putea lua în considerare această posibilitate la momentul de față, întrucât granițele acestor state nu sunt deloc sigure. Respectiv, acest conflict, care este tergiversat de mai bine de 30 de ani deja, trebuie să fie atenuat.”
Europa Liberă: În acest spațiu ex-sovietic se consideră că soluționarea problemei transnistrene ar fi cu cele mai mari șanse. Cum vedeți Dvs. reglementarea transnistreană, ținând cont că uneori mai treceți Nistrul și ajungeți și în regiunea de est a Republicii Moldova?
Kęstutis Kudzmanas: „Într-adevăr, soluționarea conflictului transnistrean este interesul dvs. și al nostru, și al statelor vecine, pentru că această regiune și situația ei curentă creează o problemă pentru Europa, deoarece pe acolo trece și contrabanda de țigări, și alte tipuri de contrabandă. Respectiv, este un efect negativ și asupra relației dintre Republica Moldova și Ucraina această zonă și situația în care este ea acum. Trebuie să fie găsită o soluție, trebuie să fie construite niște măsuri de încredere pe care să se bazeze o ulterioară soluție a problemei. De asemenea, vreau să menționez și munițiile din Cobasna, faptul că acestea trebuie fie să fie transportate în Rusia, fie neutralizate aici pe loc, dar această problemă trebuie să fie soluționată, întrucât creează tensiuni în întreaga regiune și se pare că în ultimii 5 ani nu prea multe au fost soluționate în acest sens. Ne bazăm pe comunitatea internațională, pe susținerea OSCE-ului, a formatului de negocieri „5+2”, a misiunilor de observatori și, respectiv, chiar sperăm că această problemă va fi soluționată în curând.”
Europa Liberă: Dar și în acest format de negocieri „5+2” se pare că se bate pasul pe loc, pentru că s-a făcut o pauză destul de mare în aceste negocieri și aproape că nimic nu se obține în ultimul timp de pe urma acestor negocieri?
Kęstutis Kudzmanas: „Nu vreau să comentez prea multe aici, partenerii lucrează în acest sens, sunt sigur și sperăm să vedem și mai multe rezultate de la noul guvern, dar nu depinde totul doar de autoritățile din Republica Moldova sau de cele ale regiunii transnistrene. Sunt forțe din exterior, și aici vorbesc despre Rusia, care au interes, care influențează situația astfel încât ea devine foarte complicată.”
Europa Liberă: Pentru că Republica Moldova este în febră electorală și pentru că de 30 de ani se zice că votul în Republica Moldova rămâne a fi unul geopolitic, cât de păgubos ar fi acest lucru, dacă s-ar ține cont doar de votul geopolitic, ținând cont că societatea e atât de polarizată? Cât de mult poate să dăuneze sau, din contra, poate să nu dăuneze acest vot geopolitic pentru viitorul Republicii Moldova?
Geopolitica joacă un rol important în Republica Moldova deja de mai bine de 20-30 de ani
Kęstutis Kudzmanas: „Într-adevăr, geopolitica joacă un rol important în Republica Moldova deja de mai bine de 20-30 de ani și sunt forțe externe care trag Republica Moldova într-o direcție sau alta, însă voi trebuie să vă axați pe interesul național, pentru că asta este ceea ce contează. De exemplu, în Lituania cel mai mult pe noi ne interesează prosperitatea cetățenilor, securitatea națională. Da, noi avem partide și de stânga, și de dreapta, însă asta este politica, iar interesul nostru este bunăstarea cetățenilor și securitatea națională. În Republica Moldova, această geopolitică nu poate fi evitată, luând în considerare că este și Rusia cu interesele sale și interesul de a menține situația așa cum este cât mai mult posibil, însă puteți privi spre vecini, vedea ce vector au ales ei, ce vector a ales Lituania și unde stă ea acum, și unde stă Republica Moldova. Deci, puteți să deschideți ochii în acest sens. Cu toate că noi în niciun fel nu vrem să influențăm procesul electoral din Republica Moldova, oricum trebuie întotdeauna să țineți cont că Uniunea Europeană este foarte interesată de dezvoltarea socială, economică și a securității statului vostru.”
Europa Liberă: Și pe finalul acestui interviu. Despre Dvs. se zice că sunteți un bun prieten al Republicii Moldova. Cum vedeți Republica Moldova de peste 4 ani, de peste 10 ani?
Kęstutis Kudzmanas: „Lituania este, de fapt, prieten al Republicii Moldova și, după cum am menționat, vă susținem foarte mult cu expertiza, prin proiecte. De fapt, și o parte din susținerea care vine din partea Uniunii Europene sunt bani din bugetul Lituaniei. Vă doresc să profitați la maximum de oportunitățile oferite de Acordul de Asociere, de Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Comprehensiv spre beneficiul sferei economice, a comunității, a mediului de afaceri, a studenților din Republica Moldova, vă doresc ca să vă dezvoltați rapid. Republica Moldova are o poziție geografică foarte atractivă, aveți anumite sectoare ale economiei foarte bine dezvoltate, cum ar fi vinul, tehnologiile IT, avem și conferințe bilaterale între Lituania și Republica Moldova anume pe aceste sectoare. Deci, chiar cred că în anii ce urmează Republica Moldova va face pași mai rapizi spre dezvoltare și se va apropia mai mult de Uniunea Europeană.”
