Cea mai reprezentativă asociație a primarilor şi aleşilor locali din R. Moldova - Congresul Autorităților Locale – solicită tuturor concurenților electorali în cursa pentru anticipatele din iulie să-şi asume drept prioritate descentralizarea şi să includă în programele lor măsuri concrete în sprijinul autonomiei locale. Partidele, deja înscrie în cursă şi cele care urmează, nu şi-au publicat deocamdată programele electorale. O bună parte dintre ele s-au pronunțat deja în favoarea eficientizării administrației locale, dar nu neapărat printr-o veritabilă reformă administrativ-teritorială. Despre această reformă şi despre lărgirea autonomiei, inclusiv financiare, a localităților se discută de ani de zi, s-au făcut mai multe promisiuni, dar rezultatele se mai las așteptate.
Revendicările pe care reprezentanții Congresului Autorităților Locale speră să le vadă nu doar în programele electorale, dar şi în faptele celor care vor ajunge în funcția de deputat țintesc soluționarea unor probleme cu barbă. Autoritățile locale revendică de ani de zile o descentralizare administrativă veritabilă şi mai multă autonomie, mai ales financiară, reușind să obțină până acum, cu țârâita, unele compromisuri de la centru cum ar fi încasarea în bugetele locale a taxei pentru drumuri sau a unei părţi, ce-i drept infime, din impozitele pe venit achitate de contribuabili.
Lista actualizată a solicitărilor înaintată de CALM partidelor care îşi doresc să acceadă în Parlament după scrutinul anticipat din iulie, include, între altele, anularea scutirilor de la plata mai multor impozite, depolitizarea fondurilor naționale de investiții şi repartizarea lor după criterii obiective, nu după afilierea politică a edilului, precum şi alocarea directă în bugetele locale a unei cote din impozitele pe venit achitate de antreprenori, dar şi majorarea celei plătite de persoanele fizice, adică de locuitori.
În bugetul municipiului Chişinău rămâne zero din aceste impozite...
„Astăzi, când un agent economic mă întreabă de ce nu se face asta sau cealaltă, că noi plătim impozite, este foarte greu să explici, pentru că oamenii, agenţii economici cu adevărat plătesc impozite, doar că în bugetul municipiului Chişinău rămâne zero din aceste impozite”, explică primarul general al capitalei Ion Ceban.
„În decurs de 6-7 ani am dezvoltat un parc industrial, cu investiţii de peste jumătate de miliard de lei. Aceste investiţii, care ar fi logic să se întoarcă la comunitatea mea, vin doar ceea ce se strecoară printre degete. În rest, totul pleacă după principiul centralizării în alte bugete. Este foarte greu să lămurești oamenilor de ce nu ai drum, lumină, în condiţiile în care banul respectiv pleacă în altă parte”, afirmă un alt edil, cel din Edineţ, Constantin Cojocaru.
În ce măsură revendicările aleșilor locali se vor regăsi printre prioritățile concurenților în cursa pentru alegerile parlamentare anticipate nu e limpede deocamdată. Formațiunile deja înscrise în cursă şi cele care urmează încă nu şi-au publicat platformele electorale, remarcă analistul politic Igor Boţan, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă. El observă însă că unii potențiali concurenți electorali s-au pronunţat deja în favoarea descentralizării şi lărgirii autonomiei locale:
„Renato Usatîi a venit cu ideea eliminării verigii consiliilor raionale, care doar consumă bani. Este o propunere interesantă, pentru că există exemplul ţărilor baltice. Domnul Chicu, fiind premier, a creat un modul care s-a ocupat de problemele reformei administraţiei locale, eficientizării acesteia. Platforma DA s-a exprimat pe marginea necesităţii lărgirii autonomiei locale, inclusiv a celei financiare. Pe de altă parte, PSRM a spus foarte ferm că nu va susţine niciun fel de reformare a structurii administrativ-teritoriale, dar nu cred că socialiştii ar fi împotriva eficientizării administraţiei locale.”
Un alt analist politic, Veaceslav Berbeca, de la Institutul „Viitorul”, consideră că partidele politice care mizează mult pe primari pentru a acumula voturi în teritoriu vor include neapărat în platformele lor electorale angajamente ambiţioase legate de autonomia locală. Analistul exclude însă că vreo formaţiune îşi va asuma la modul serios promovarea reformei administrativ-teritoriale despre care se discută ani de zile:
Asta înseamnă reducerea numărului de primării, a raioanelor, chiar lichidarea lor...
„Când vorbim despre reforma administrativ-teritorială asta înseamnă şi reducerea numărului de primării, a raioanelor, chiar lichidarea lor. Este un subiect sensibil şi puţine partide îşi doresc în campanie să promoveze astfel de mesaje.”
Dezbaterile din jurul reformei administrativ-teritoriale, care presupune reducerea numărului de primării şi de raioane, au fost lansate cu regularitate de guvernările care s-au perindat în ultimii ani, dar abandonate în prag de alegeri, fie ele parlamentare, locale sau prezidențiale. Aşa s-a întâmplat şi anul trecut cu reforma administrativă iniţiată cu câteva luni înainte de prezidențiale de fostul premier Ion Chicu şi abandonată sub presiunea ex-preşedintelui Igor Dodon şi a fracţiunii sale socialiste din parlament.
