Linkuri accesibilitate

Angela Grămadă: Diaspora contează și ar putea să facă o diferență destul de mare în această campanie electorală


Moldova, Angela Grămadă, martie 2020

Partidele și organizațiile social-politice care doresc să participle la alegerile parlamentare anticipate mai au timp până la 11 iunie să depună la Autoritatea Electorală setul de acte necesare pentru a participa la scrutin. Până în acest moment 8 concurenți au reușit să depună dosarele. Ei pot începe agitația electorală. Despre startul campaniei electorale o convorbire cu Angela Grămadă, preşedinta Asociaţiei „Experţi pentru securitate şi afaceri mondiale” din București.

Angela Grămadă: Diaspora contează și ar putea face diferența la alegeri
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:15:01 0:00
Link direct

Europa Liberă: Cincizeci și trei de partide se pot înscrie în cursa electorală, CEC a înregistrat până în acest moment șapte concurenți electorali. Cum vi se pare începutul campaniei electorale, pentru că cei care s-au înregistrat la CEC pot deja să înceapă și campania electorală?

Este o campanie electorală destul de agresivă

Angela Grămadă: „Este o campanie care nu a adus nimic nou față de ceea ce am avut anterior, atât în anul 2019, cât și în anul 2020. Este o campanie electorală destul de agresivă, dar partea cea mai tristă a acestei campanii electorale este faptul că se merge în continuare pe acuzații reciproce, se merge pe acuzații reciproce, se merge pe o luptă artificială între Est și Vest și nu discutăm despre proiecte electorale, despre platforme electorale. Mai mult decât atât, fiecare partid susține că nu este importantă platforma electorală, fiindcă puțină lume se uită în conținutul acestora și încearcă să mizeze mai mult pe listele electorale, pe locul unor personalități pe care le-ar aduce în formațiunea politică pentru a susține, practic, mesajul pe care-l adresează liderii acestor formațiuni, însă fără a veni cu proiecte electorale concrete.”

Europa Liberă: Care ar trebui, totuși, să fie oferta electorală a celor care vor să obțină mandatul de deputat? Pentru că și dintr-o tabără, și din alta, deocamdată, se fac acuzații și se aduc critici referitor la vectorul politicii externe. De exemplu, unii spun că forțele occidentale încearcă să instituie o guvernare externă la Chișinău, asta o spun cei din tabăra pro-estică, și din cealaltă tabără, pro-occidentală, se aud tot mai multe voci, că ar plana un pericol real ca după alegerile parlamentare anticipate să revină la guvernare regimul oligarhic care a existat până în 2019.

Angela Grămadă: „Platformele electorale, în mod normal, trebuie să conțină priorități atât de dezvoltare internă, cât și priorități de dezvoltare a unor parteneriate externe, pentru că politica internă servește unor interese de politică internă, servește unacestor obiective, și nu putem să ne izolăm regional și să nu avem discuții cu partenerii externi sau cu vecinii, în cazul nostru este România, este Ucraina, dar este, într-adevăr, și Federația Rusă, un partener destul de important pentru R.Moldova, și acest lucru trebuie să fie inclus în toate platformele electorale. Și trebuie să fie arătată și traiectoria clară după care aceste parteneriate se vor dezvolta ulterior, dacă aceste parteneriate vor fi eficiente, dacă vor genera beneficii pentru R.Moldova sau nu.

Pentru că vedem că din partea vestică vine o anumită ofertă, această ofertă se referă mai mult la reforme, la justiție, la transparența în procesul decizional, la modul în care funcționează instituțiile publice. De cealaltă parte, miza este mai mult pe presiune sau pe instrumentarul pe care-l poate folosi un anumit actor politic, pentru a controla procese decizionale la Chișinău. Și aici vorbim chiar despre mesajul pe care l-a transmis dl Igor Dodon, ca să nu ocolim, l-a transmis alegătorilor săi că, dacă nu votează formațiunea politică pe care o reprezintă, atunci nu vor vedea nici piață pentru produsele din R.Moldova, nu vor putea nici să meargă la muncă în Federația Rusă sau chiar în alte state membre ale CSI, adică e, de fapt o presiune: dacă nu mă votați pe mine, atunci aceste lucruri nu le veți obține. Sau condiționează votarea formațiunii sale cu un parteneriat mai bun cu Federația Rusă.”

Europa Liberă: Dar ce poate face Igor Dodon și Blocul PSRM - PCRM mai mult decât au făcut până acum, în relația cu Federația Rusă?

Angela Grămadă: „Asta e problema, nu cred că pot să facă mai mult decât au făcut până acum, pentru că, dacă își doreau cu adevărat să schimbe ceva și să transforme acest dialog într-o relație calitativă, în sensul de a accepta faptul că R.Moldova are și ea interese de politică externă, are interese de securitate națională, atunci dialogul ar fi fost orientat puțin diferit, prin reamintirea, partenerilor de la Moscova, faptul că Transnistria este o problemă și trebuie să fie soluționat acest conflict, că există o datorie pentru resursele energetice pe care le-a livrat Federația Rusă către R.Moldova, dar această datorie este a „Moldova-Gaz” și să nu pună presiune pe guvernarea de la Chișinău, în condițiile în care aceste datorii nu pot fi recuperate de la agenții economici.”

Europa Liberă: R.Moldova nu are datorii către importul de resurse energetice, doar regiunea transnistreană.

Angela Grămadă: „Exact! Dar în presa și, în general, în spațiul informațional al R.Moldova apar titluri de știri prin presa afiliată unor interese politice că R.Moldova are datorii la acestea și că „Gazprom” a înaintat anumite procese la anumite curți internaționale împotriva R.Moldova, fără a specifica prea mult că, de fapt, este datoria unui agent economic din Transnistria, pentru aceste resurse energetice. Este vorba despre cum traduc aceste mesaje actorii politici din R.Moldova către publicul lor, adică potențialul alegător. Or, alegătorul devine foarte confuz atunci când cineva citește asemenea titluri, care sunt folosite anume pentru a-l speria și mai mult, pentru a-l băga, practic, într-un colț și a nu-i lăsa alte opțiuni de a gândi la strategii, la proiecte electorale, la proiecte care ar trebui să i le pună pe masă politicienii sau cei care încearcă să obțină susținerea pentru o anumită formațiune politică în această campanie electorală.”

Europa Liberă: Dar ce beneficii a obținut până astăzi R.Moldova din cooperarea din Federația Rusă?

Angela Grămadă: „Beneficiile ar putea să fie multiple, dar trebuie să mizăm pentru un parteneriat echitabil. Adică nu putem să vorbim doar în termeni de embargo-uri, constrângeri: Dacă vă îndreptați spre UE, atunci nu veți reuși să beneficiați de tratatele sau de documentele pe care le-ați semnat anterior sau vă oprim livrarea de resurse energetice către R.Moldova. Adică, acest dialog nu trebuie să fie condiționat, nu trebuie să ne fie frică de faptul că Federația Rusă poate să folosească toate aceste instrumente de politică externă, pentru a pune presiune pe autoritățile de la Chișinău. Parteneriatul trebuie să fie echitabil și să fie respectate acele condiții în tratatele pe care le avem, acele principii și acele norme ale dreptului internațional, pe care ni le-am asumat atât noi, cât și Federația Rusă. Și aici accentul trebuie să fie pus de actorii politici de la Chișinău, că există un cadru internațional în care se dezvoltă aceste relații de bună cooperare.”

Europa Liberă: Observatorii scenei politice spun că pe segmentul de stânga se observă o consolidare a forțelor politice, iar pe eșichierul de dreapta, din contra, e dezbinare, fărâmițare. Această situație îl ajută în ce măsură pe cetățean să știe cui să-i dea votul?

Angela Grămadă: „Îl ajută destul de puțin, la o primă vedere, dar dacă cetățeanul a devenit mai conștient de votul său și de responsabilitatea pe care o are, atunci acesta va încerca să vadă și dincolo de coeziunea pe care o avem acuma, aparent, între Igor Dodon și Vladimir Voronin, ca și capi de listă ai Blocului PSRM - PCRM. Mai există forțe de stânga, care își vor face loc pe scena politică și care, cu siguranță, vor deveni competitori destul de serioși pentru cei doi lideri care au format acest bloc. Și aici mă refer și la formațiunea politică pe care a creat-o acum câțiva ani dl Mark Tkaciuk împreună cu Iurie Munteanu, mă refer și la Renato Usatîi. Problema pe stânga e că noi nu știm dacă această coeziune va merge dincolo de blocul deja creat de socialiști și comuniști și, în cazul că trec mai multe formațiuni pragul electoral, dacă aceste fracțiuni se vor alătura sau nu. Pentru că în această situație chiar devine complicată posibilitatea de a avea o guvernare care să aibă o susținere suficient de mare în următorul legislativ și atunci iarăși ne vom confrunta cu o criză. Același lucru se întâmplă și pe dreapta, doar că aici accentele sunt puse un pic altfel. Sunt mai puține mesaje de a speria alegătorul de dreapta. Mă refer la faptul că se vorbește despre reforme, despre justiție, despre instrumente de luptă împotriva corupției. Aici confuzia o generează faptul că aceste formațiuni politice nu reușesc să-și combine aceste interese aparent comune, căci au, aparent același vector european, și să dea dovadă de o solidarizare încă mai mare în vederea obiectivului ce și l-au pus în anii precedenți, acela de a lupta împotriva unor forțe economice care controlează procese politice și aici avem încă o dilemă mare pentru alegător. Dar miza este un pic diferită de ceea ce avem pe stânga.”

Europa Liberă: Dar această divizare despre care vorbesc și politicienii, și experții, ai segmentului de dreapta, ar periclita parcursul european al R.Moldova, așa cum încearcă unii să acrediteze ideea?

Faptul că avem atât de multe formațiuni politice generează competiție

Angela Grămadă: „Nu cred că periclitează parcursul european, pentru că orice concurență e sănătoasă și faptul că avem atât de multe formațiuni politice generează competiție. În mod normal, ar trebui să genereze nu doar o competiție pentru votul alegătorului, dar ar trebui să genereze și o competiție de idei, o competiție de proiecte, o competiție de propuneri relevante pentru a îmbunătăți situația cetățeanului. Deci, faptul că avem atâtea formațiuni politice este de bine. De rău este faptul că cultura politică pe care o avem în R.Moldova nu e la nivelul pe care ni-l dorim noi, ca să înțelegem nu doar noi, cetățenii, cei cu drept de vot, dar să înțeleagă și actori politici că în anumite situații ar trebui să lași punți de legătură, punți de comunicare între diferite formațiuni politice, pentru a putea negocia viitoarele coaliții guvernamentale sau parlamentare. Adică să poți să susții un guvern, chiar dacă va fi un guvern provizoriu sau dacă va avea un mandat limitat, el să fie unul funcțional și să poată să-și îndeplinească atribuțiile conform legislației în vigoare.”

Europa Liberă: Și despre unioniști și dezbinarea lor: s-a făcut a doua ofertă a formațiunii AUR pentru PUN, spunându-se că cei din AUR sunt gata pentru a bloc electoral comun, dar liderul PUN, Octavian Țîcu, a refuzat a doua oară oferta aur. Cum comentați acest lucru?

Angela Grămadă: „Bănuiesc că cei de la PUN au destul de multe argumente să refuze această ofertă. Am auzit intervențiile dlui Octavian Țîcu și multe dintre argumentele pe care le-a adus el par să aibă dreptul la existență, pentru că, probabil, a contat pentru ei și modul în care au fost purtate aceste discuții. Faptul că ei nu au refuzat să se întâlnească cu cei de la AUR, să afle care este punctul lor de vedere, să vadă și să înțeleagă de ce nu au acceptat din prima să creeze acel bloc al unioniștilor, pare să fi contat destul de mult în decizia finală, aceea de a merge singuri în această campanie electorală. Pentru mine contează să văd foarte mult să văd ce vor avea comun și ce vor avea diferit, pentru că, aparent, există un obiectiv comun pentru cei doi actori politici, care au decis să intre cu același slogan în campania electorală, mă refer la unirea cu România, dar contează să văd cum își propun ei să-și atingă acest obiectiv din platforma electorală și cu ce ofertă mai vin pe lângă acest obiectiv de reunificare a celor două state românești, așa cum le numesc ei. Deci, pentru mine contează să văd și ce vine, dincolo de acest obiectiv mare, unul nobil, idealist, în această campanie electorală, în oferta celor două forțe politice.”

Europa Liberă: Și despre votul din străinătate: 24 mai a fost ultima zi în care diaspora s-a putut înregistra prealabil pentru a putea vota la alegerile anticipate. Aproape 100 de mii de cetățeni ai R.Moldova s-au înregistrat până acum, dacă e să comparăm cu cifra prezenței la vot în alegerile prezidențiale, când s-au prezentat 253 de mii. Unii spun că votul din diaspora a r putea să fie decisiv pentru viitoare guvernare, cum vedeți Dvs. mobilizarea celor de peste hotare?

Angela Grămadă: „Diaspora a încercat întotdeauna să demonstreze că ea contează. Poate că anterior informarea și capacitățile de informare a autorităților a fost mai mică sau nu au avut interesul să comunice aceste opțiuni de a mări numărul de secții deschis în afara țării, dar ceea ce s-a întâmplat în februarie 2019, cu accent, aici, pe alegerile parlamentare de atunci și mobilizarea extrem de consistentă din octombrie și noiembrie 2020, a demonstrat tuturor actorilor politici că trebuie să existe o comunicare constantă și această comunicare trebuie să ia în considerare faptul că această diasporă contează nu doar din punct de vedere al votului pe care-l pot aduce într-o anumită campanie electorală, dar această mobilizare contează și în procesul decizional, pentru că am văzut că foarte mulți actori politici au inclus în listele lor reprezentanți ai diasporei. Oamenii așa se pot întoarce acasă și acele lipsuri de expertiză pe care le putem vedea în diferite liste electorale se pot compensa cu ceea ce avem în afară. Deci, diaspora poate să fie atât actor politic, cât și votant politic, adică un personaj care să-și cedeze o parte din suveranitatea sa pentru ca să delege o persoană sau o formațiune politică în parlament, pentru a lua anumite decizii. Diaspora contează și ar putea, într-adevăr, să facă o diferență destul de mare sau să dea, pur și simplu, câteva mandate în această campanie electorală, prin prezența masivă la vot, pe care o va avea.”

Vezi comentarii

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG