Cu o lună înainte de alegerile parlamentare anticipate, întrebarea principală nu este neapărat cu cine o să voteze alegătorii, întrebarea este care alegători o să voteze sau mai bine zis care alegători o să poată vota, la 11 iulie. În timp ce partide ca PAS, Blocul Renato Usatîi, AUR, Platforma DA cer cât mai multe secții de votare pentru alegătorii din diaspora, concurenți ca Blocul comuniștilor și socialiștilor vor mai multe secții pentru alegătorii din regiunea transnistreană.
Chestiunea secțiilor din străinătate a fost examinată timp de două zile, de dimineață până seara, la Curtea de Apel Chișinău, unde a fost atacat refuzul Comisiei Electorale Centrale de a majora substanțial numărul acestor secții.
Unde voteaza diaspora.2
Tot mai dornici să participe la alegerile de acasă, moldovenii din străinătate pot decide rezultatul scrutinului. Iar acasă, disputa între concurenții electorali despre cum trebuie organizat votul în străinătate o să mai continue.
Editorialistul Nicolae Negru consideră întemeiate nemulțumirile competitorilor care critică autoritatea electorală pentru felul în care a dispus organizarea secțiilor de votare peste hotarele țării. Întâi de toate, notează comentatorul, Comisia Electorală Centrală nu-și poate motiva matematic decizia de a deschide mai puține secții decât au cerut-o externele - 190. Apoi, nu e de competența comisiei să invoce deficitul bugetar ca argument, mai spune Nicolae Negru. Anterior, decidenți din cadrul CEC-ului precizau că la stabilirea numărului secțiilor de votare din străinătate se va ține cont de rezultatul înregistrării prealabile, de numărul alegătorilor din diasporă care au participat la precedentul scrutin și de cel al cetățenilor înregistrați peste hotare, din evidențele Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene.
E un fel de luptă pe viață și pe moarte
Nicolae Negru susține că opțiunile de vot ale alegătorilor de peste hotare sunt evidente, de asta și numărul secțiilor trezește controverse:
„Socialiștii consideră că fără participarea alegătorilor din afara Republicii Moldova, ei au șanse mai mari să câștige alegerile parlamentare anticipate. Asta e, de fapt, miza. E un fel de luptă pe viață și pe moarte. E luptă pentru supraviețuire pentru Dodon personal, ca politician și pentru Partidul Socialiștilor ca formațiune politică.”
Europa Liberă: Și pentru forțele care se declară proeuropene, însemnând că vor putea să obțină un vot mai mare de susține?
„Da, desigur. Într-un fel, e votul care ar putea înclina balanța în folosul orientării proeuropene a Republicii Moldova. Sondajele arată, pentru alegătorii de acasă, să spunem așa, ei sunt împărțiți. Dacă punem în balanță și votul celor din afara Republicii Moldova, desigur că balanța înclină spre integrarea europeană a Republicii Moldova.”
Secții de votare în Transnistria
Nicolae Negru susține că și preocuparea concurenților legată de deschiderea secțiilor de votare într-o regiune necontrolată: două la Tighina și una în Corjova, este justă:
„Alegătorii din afara Republicii Moldova votează altfel decât alegătorii din regiunea transnistreană. Pe urmă, regiunea transnistreană nu e controlată de autoritățile din Republica Moldova. Partidele politice nu au acces acolo, nu pot informa alegătorii de acolo și alegătorii respectivi nu-și pot face o idee. Prin urmare, prezența lor la vot este viciată într-un fel. De aici, forțele proeuropene zic că prea multe secții de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului, iar ceilalți, socialiștii zic că sunt prea multe secții de votare pentru alegătorii din afara Republicii Moldova.”
Comentatoarea politică, Stela Jantuan crede că este inacceptabil ca politicienii care râvnesc puterea să împartă cetățenii în diasporă, alegători din stânga Nistrului și votanți locali.
Ea observă că deși în programele lor electorale vorbesc despre unitatea societății, în realitate acționează după principiul ,,dezbină și stăpânește”:
„Electoratul ultimelor guvernări nu se află în diasporă. Iată de ce ei inventează diferite bariere, diferite cauze, diferite motive și discuții în societate pentru ca să nu permită cetățenilor din diasporă ca să influențeze rezultatul alegerilor, știind foarte bine că nu este în favoarea lor. Grupele mici în care ei împart acum societatea, au o putere cu mult mai mică. Atunci când societatea este unită, atunci alegerile merg nu pe diferite piste false, cum este geopolitica, cum este diaspora, transnistrenii sau localnicii, dar merg pe anumite idei și anumite mecanisme concrete de ieșire din situație. Aceste discuții, sigur că încă o dată denotă incapacitatea clasei politice din Republica Moldova de a formula adevărata agendă pentru țară.”
Stela Jantuan crede că pentru a aduce claritate în societate, discuțiile despre votul din diasporă ar trebui să pomenească și despre faptul că diaspora, prin remitențele sale compensează, în opinia sa, în cea mai mare parte lipsa politicilor sociale pe care trebuie să și le asume statul.
