Linkuri accesibilitate

Svetlana Spoială (Franța): „146 de secții, este insuficient”, este „refuzul CEC la bun-simț”


ENA - Școala Națională de Administrație din Strasbourg.
ENA - Școala Națională de Administrație din Strasbourg.

Svetlana Spoială s-a născută pe 1 iunie 1975, în satul Bulboci, raionul Soroca. A absolvit facultatea de limbi străine la Universitatea de Stat a Moldovei iar în anul 2000 a plecat la studii in Franța unde a făcut licența și masteratul (în drept european) la Institutul de Studii Politice din Grenoble. Din 2005 până în 2007 a stat la Paris unde scria teza de doctorat in științe politice. Paralel cu studiile sale doctorale, a trecut cu brio concursul foarte exigent pentru a integra Școala Națională de Administrație (ENA, Ecole Nationale d'Administration) din Strasbourg și în pofida faptului că scrisese mai mult decât jumătate de teză, a abandonat-o ca să se poată concentra asupra studiilor la ENA. A lucrat la Consiliul Europei.

Din 2007 locuiește în Strasbourg și actualmente este președinta unei asociații de utilitate publică din Franța.

Vocea diasporei: Svetlana Spoială, Franța
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:08:45 0:00
Link direct

Europa Liberă: Vorbim despre viața de migrant și votul din diasporă. Cum e să câștigi și să mănânci pâinea în străinătate? De ce ai fost nevoită să iei calea străinătății?

Svetlana Spoială: „Deci, am plecat din Republica Moldova pentru a-mi continua studiile în Franța în anul 2000.”

Europa Liberă: Au trecut 20 de ani de atunci, chiar 21.

Svetlana Spoială: „Da, mai mult de 20 de ani și tot de atunci de când sunt plecată observam politica moldovenească aproape în fiecare zi și, mai ales, felul și stilul în care era creată, implementată, evaluată și cu mult interes, dar, în același timp, într-un mod foarte detașat. Anul 2001, când Vladimir Voronin a venit la putere și era președinte, pentru mine era clar ca bună ziua că toate pârghiile puterii se aflau în mâinile comuniștilor, iar politica moldovenească mi se asocia cu un gust amărui în gură. Și eu din firea mea, dar și drept consecință directă a educației pe care am primit-o de la părinții mei, aveam o aversiune, o alergie față de tot ce era cu conotație comunistă, niciodată nu am fost membră a vreunui partid, niciodată nu am participat la viața politică din Republica Moldova, dar acum viziunea mea s-a schimbat și această situație se datorează la doi factori.

Primul factor este că eu când am remarcat pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate candidatura doamnei Ana Racu, interesul meu s-a trezit într-un mod instantaneu. Am cunoscut-o pe Ana mai mult de 10 ani în urmă, la Consiliul Europei. Și văzând-o, mi-am zis că o listă care are astfel de persoane integre, de înaltă calitate profesională și omenească merită și trebuie să reia puterea și să pună Moldova pe picioare, să-i redea demnitatea și capacitatea sa de a avansa cu capul sus.

Și al doilea factor este că printre rudele mele de la Bulboci, care este satul meu de baștină, dar și de la Chișinău, există foarte multe persoane care au încă o oarecare nostalgie după vremurile dinainte și susțin Blocul comuniștilor și al socialiștilor. Acest fapt chiar m-a indignat atât de mult, încât în forul meu interior mi-am zis că nu mai este posibil să stau deoparte, că trebuie măcar să încerc să conving aceste persoane să analizeze treaz lucrurile, așa cum sunt ele acum, nu cum au fost ele cândva.”

Europa Liberă: Despre Republica Moldova, mai ales în campania electorală și atunci când vine vorba despre alegeri, se zice că s-ar afla la o intersecție, la o răscruce și că votul cetățenilor va decide dacă Republica Moldova se apropie mai mult de Est sau de Vest. Voi ce miză puneți pe acest vot din 11 iulie?

Svetlana Spoială: „Republica Moldova, cum ați spus și Dvs., e la o răscruce de drumuri – ori o va lua spre Est, ori o va lua spre Vest. Totul depinde de cine va câștiga alegerile parlamentare din 11 iulie. Republica Moldova este o republică parlamentară și miza cea mai importantă aici se situează, alegerea e evidentă – sau câștigă Blocul comuniștilor și al socialiștilor, care traduc fidel toate inițiativele politice ce vin de la Kremlin, sau Republica Moldova își acordă o șansă de a păși pe drumul reformelor spre o democrație reală.

Republica Moldova are nevoie de o terapie șoc, ca să-și reconecteze creierii la realitate.

Republica Moldova e o țară mică într-o regiune dominată de puteri antagoniste, de alegerea noastră depinde în ce parte o va apuca țara noastră. Republica Moldova are nevoie de o terapie șoc, ca să-și reconecteze creierii la realitate și să se trezească din somnul conștiinței sale. Iată de ce aceste alegeri sunt foarte importante, sunt cruciale.”

Europa Liberă: Comisia Electorală Centrală a decis că în străinătate vor fi deschise 146 de secții de votare. Cum ați reacționat voi la această decizie a Comisiei Electorale Centrale?

Svetlana Spoială: „146 de secții de votare sunt insuficiente. Anul trecut au fost 139 de secții și cele 260 de mii de persoane care reprezintă diaspora noastră au avut posibilitatea să voteze, dar câte au fost refuzate, câți oameni au venit cu noaptea în cap și au stat în rânduri și, până la urmă, unora li s-a refuzat dreptul la vot pentru că n-au ajuns buletine sau s-au închis secțiile, nu știe nimeni, nu sunt statistici.

Acum este foarte important să ne dăm cu toții bine seama că cele 146 de secții de votare pentru alegerile actuale sunt insuficiente.

Pentru mine, aceste 146 de secții de votare reprezintă un refuz categoric al Comisiei Electorale Centrale să-și dea dreptul la bun-simț și refuzul de a trage concluziile de rigoare din carențele înregistrate în timpul alegerilor de anul trecut. Eu sunt sigură că cele cinci persoane care lucrează la CEC și care au luat această decizie au și ei frați, surori, nepoți, rude care sunt peste hotarele țării. Oare ei nu s-au gândit și la aceștia, când au luat această decizie?”

Europa Liberă: Unde vei vota la 11 iulie?

Svetlana Spoială: „Eu am marea șansă să votez nu departe de casa mea, la o distanță de aproape 30 de minute cu automobilul, până la Strasbourg, dar cunosc moldoveni care se deplasează ore întregi. Franța nu e Republica Moldova, distanțele sunt cu mult mai considerabile. Bunăoară, unde am fost mai înainte, la Grenoble, moldovenii pot să meargă la Geneva sau la Lyon și deplasarea le ia o oră, o oră și jumătate.”

Europa Liberă: Despre plecări se vorbește și astăzi, exodul mai continuă, dar despre revenirea celor plecați din Republica Moldova s-ar putea vorbi după aceste alegeri parlamentare anticipate?

Nimeni nu a plecat de acasă din cauza unei vieți prea bune.

Svetlana Spoială: „Totul depinde de cine va câștiga. Deci, cunosc mulți moldoveni, fiecare își are istoria sa, felul lui de a fi, aspirațiile sale, dar toți ei au o dominantă comună – toți au plecat de acasă ca să aibă un trai mai bun, pentru unii era o întrebare vitală, o întrebare de supraviețuire, pentru alții – un fel diferit de a avansa și de a-și demonstra propriile forțe. Nimeni nu a plecat de acasă din cauza unei vieți prea bune și unei perspective ce ar putea fi atinsă cu certitudine.

Cunosc compatrioți de-ai noștri care odată ajunși pe meleaguri străine au știut să se integreze într-un mod organic în societățile care i-au primit, care reușeau din punct de vedere profesional și personal. Cunosc, la fel, compatrioți cărora le este cu mult mai greu, care nu prea cunosc limba și au alte piedici, anume această categorie și lucrează mai din greu, anume cei care fac parte din această categorie și-au lăsat copiii acasă, sunt în majoritatea cazurilor singuri și nu știu unde și la cine să se adreseze ca să aibă o mână de ajutor.

Alegerile sunt pentru mulți dintre noi o ocazie de a ne simți încă moldoveni.

Eu aș vrea pur și simplu să spun un lucru esențial: alegerile care vin, în afară de a fi un drept garantat de Constituție, sunt pentru mulți dintre noi o ocazie de a ne simți încă moldoveni, din suflet vă spun, e la fel o ocazie de a ne vedea cu concetățenii, să comunicăm cu ei, chiar de a ne simți măcar pe un scurt timp acasă. Alegerile sunt pentru noi o dovadă certă și calificată că facem parte din Republica Moldova, că, chiar dacă suntem peste hotarele țării, suntem socotiți ca membri de drept ai republicii noastre.

Diaspora noastră e compusă prin definiție de persoane departe de țara lor, dar noi toți avem o legătură oarecare cu țara noastră, fie părinții ne-au rămas acolo, fie descendenții noștri, mai puțin contează. Ce e cert e că fiecare are acel fir care îl leagă de Moldova. Și vă asigur, moldovenii noștri, fiind oameni foarte cumsecade, omenoși și sensibili, suferă când sunt porecliți electorat paralel, când cui nu-i este lene neagă legitimitatea diasporei de a participa la vot și de a decide soarta țării lor. Ne doare sufletul, pentru că unii își permit în acest fel de a ne înstrăina și mai mult decât suntem deja străini.

Am discutat cu atâtea persoane din diasporă și toți avem o poziție, fiecare a lui, dar firul roșu care trece prin toate discuțiile pe care le-am avut cu moldovenii noștri e că diaspora noastră e și mai hotărâtă de a participa la alegerile din 11 iulie, numărul celor care vor merge să-și îndeplinească datoria lor de cetățean al Republicii Moldova va fi cu mult mai mare decât anul trecut și tocmai de asta cele 146 de secții de votare, numărul acestora este insuficient.

Dorința diasporei e de a favoriza o schimbare radicală și spre bine acasă și doar în cazul acesta, doar în cazul acesta(!), careva dintre cei care sunt peste hotare eventual poate să ia decizia de a se întoarce acasă, dacă nu, eu nu văd altă soluție.”

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

XS
SM
MD
LG