Cu toată varietatea și noutatea temelor, mulți consideră că summitul G7 a fost în realitate dominat de Brexit; de altfel, Macron pare chiar să-i spus lui Johnson că Irlanda de Nord nu face parte din Marea Britanie.
Comunicatul final al liderilor celor șapte democrații cele mai mari de pe planetă, reunite în Grupul G7, conține o serie întreagă de decizii și anunțuri comune care marchează o revenire în forță a SUA pe scena planetară.
A treia și ultima zi a summitului G7, în Carbis Bay, în Anglia, s-a încheiat prin anunțarea unor poziționări a grupului G7 cum nu se mai văzuseră din vremea lui Barack Obama.
Astfel, cei șapte au anunțat:
- sa doneze împreună un miliard de doze de vaccin țărilor sărace și să facă în așa fel încât 40% din populația mondiala să fie vaccinată până la sfârșitul anului (și 60% până la sfârșitul anului viitor);
- să efectueze un transfer de tehnologie pentru a permite fabricarea vaccinurilor în țările sărace care ar putea s-o facă;
- au anunțat o mai echitabilă fiscalitate mondială, prin introducerea unei taxe mondiale de minimum 15% pe marile corporații;
- o modalitate de a pregăti planeta pentru pandemiile viitoare, deoarece cum a spus-o Joe Biden în conferința de presa, „vor fi alte pandemii”;
- să contribuie mai mult (fără a o cifra concret) la combaterea încălzirii plantare și să reducă emisiile de CO2 la jumătate până in 2030;
- au cerut Chinei sa respecte drepturile omului in Xinjiang și în Hong Kong;
- au cerut Rusiei să înceteze să se amestece în Ucraina: „Rusia este un participant la conflictul din Ucraina, iar nu un mediator”:
- au cerut o anchetă a OMS asupra originii virusului în China, dar și o reformă a Organizației Mondiale a Sănătății însăși.
Neinvitat, Brexitul a stricat summitul
Cu toată varietatea și noutatea temelor, mulți consideră că summitul G7 a fost în realitate dominat de Brexit. Cum o scrie astăzi săptămânalul duminical The Observer, speranțele lui Boris Johnson de a obține o victorie de PR, de relații publice, prin succesul acestui summit au fost distruse de supărarea manifestă a europenilor pe guvernul lui Boris Johnson.
Ba chiar, Emmanuel Macron pare să-i spus lui Johnson că Irlanda de Nord nu face parte din Marea Britanie. Boris Johnson a rămas „trăsnit” (gobsmacked), scrie astăzi The Sun într-o foarte dramatică redare a tensionatei conversații de sâmbătă.
Iritarea a apărut și în declarațiile publice ale liderilor, după ce Boris Johnson a avertizat că e gata să ia măsuri unilaterale în chestiunea livrării de bunuri fără control în Irlanda de Nord, și asta în ciuda faptului că a fost și este în continuare avertizat insistent să nu o facă.
Macron a fost cel dintâi care i-a explicat lui Boris Johnson că nu se pot încălca acordurile semnate (cel care elimină orice control între republica Irlanda și Irlanda de Nord datează din 1999, e acordul de Vinerea Mare / Good Friday) și că orice control vamal va fi efectuat în porturile nord-irlandeze. Pentru adepții unei ieșiri dure din UE (hard Brexit), însă, asta echivalează cu crearea unei frontiere în interiorul Marii Britanii, între Irlanda de Nord și Anglia.
Pe scurt, Londra caută să impună controale la frontiera Irlandei de Nord, parte din Regatul Unit al Marii Britanii, cu restul insulei, pe când UE – din care Irlanda propriu-zisă este membru – vrea ca insula să fie unită vamal și ca tot ce este control vamal să se facă în Marea Irlandei, altfel zis... în interiorul Marii Britanii.
Este vorba de faimosul backstop, concept tehnic în negocierile dintre Londra și Bruxelles (și indirect Dublin și Belfast) pe care l-am explicat aici.
La asta, Boris Johnson a răspuns că va face totul pentru a proteja "integritatea teritorială" a Marii Britanii.
Save the Planet
Încălzirea planetară și modificările climaterice au fost temele ultimei serii de discuții de astăzi. Liderii au ascultat o prezentare a lui David Attenborough, fostul jurnalist și realizator de filme documentare de la BBC specializat în chestiunile ecologice.
A fost primul summit de acest tip al lui Biden și ultimul al Angelei Merkel, care la toamnă va ieși, poate definitiv, din politică. Primele decizii importante erau știute deja chiar înainte de summit. E vorba în primul rând de acea taxă de cel puțin 15 % impusă multinaționalelor, cea mai mare inițiativa de acest tip de un secol încoace.
Apoi, liderii grupului G-7 au anunțat că vor dona împreună un miliard de doze de vaccin pentru țările sărace. Joe Biden a promis că jumătate din acestea vor veni din SUA. Boris Johnson a anunțat la rândul lui că Marea Britanie va dona 100 milioane, iar Macron că Franța va oferi 60 de milioane, dublu față de cele 30 de milioane promise inițial.
Climatul: cei șapte G și restul lumii
Joe Biden ia încălzirea planetară foarte în serios și el a readus, de altfel, SUA în cadrul Acordului de la Paris pentru combaterea schimbărilor climaterice. În conferința de presă de la încheierea întâlnirii, astăzi, Biden a și subliniat de altfel că încălzirea planetară este o "amenințare existențiala", Biden amintind că Donald Trump spunea, dimpotrivă, ca problema nu e reala.
Observatorii și comentatorii politici se întreabă însă dacă cele șapte țări cele mai bogate vor putea face restul planetei să le urmeze în scopurile lor ecologice pe termen lung. Mai precis, dacă ar avea mijloacele să facă asta, chiar presupunând că dorința politică ar fi câștigată dinainte.
De altfel, cum o subliniază The Observer, cei șapte nu au venit cu propuneri financiare noi pentru a-și sprijini angajamentele verbale.
Un Drum al Mătăsii ne-chinezesc
Sâmbătă, liderii G7 anunțaseră deja în direcția țărilor în curs de dezvoltare un plan de infrastructură, încă nedefinit, care vrea rivalizeze cu inițiativa autoritarului președinte chinez Xi Jinping de a construi șosele și căi ferate spre Europa de-a lungul Drumului Mătăsii din vechime.
Planul, intitulat Build Back Better World (B3W), va oferi un parteneriat de infrastructură transparent care va mobiliza 40 de miliarde de dolari necesare țărilor în curs de dezvoltare până în 2035.
Asta după ce China a lansat, la rândul său, de mai bine de un deceniu construcția de drumuri prin Asia și Africa înspre Europa, de-a lungul vechiului Drum al Mătăsii, iar de la lansarea inițiativei în 2013 peste 100 de țări au semnat acorduri cu Beijingul spre sprijinirea acestui efort.
Ideea noului plan de infrastructură al țărilor din G7 este de a forța China să adopte o lată atitudine în chestiunea drepturilor omului, în cea a Taiwanului, sau a originii pandemiei.
Biden continuă aversiunea lui Trump față de ascensiunea Chinei
E de remarcat limbajul dur față de China din comunicatul final. Drepturile omului și libertatea presei sunt unele din temele cele mai importante pentru Biden, care vrea ca G7 să (re)devină un club al democrațiilor, mai ales în contrast cu regimurile autocratice sau despotice care sunt Rusia și în primul rând China.
Daca Biden a răsturnat majoritatea deciziilor importante ale lui Trump, există însă un dosar în care el continuă, cum s-a văzut în comunicatul G7 de azi, aceeași politică: China. La Geneva, pe 16 iunie, el va căuta să-l convingă pe Vladimir Putin ca Rusia să rămână cel puțin neutră în fața veleităților expansioniste ale lui Xi Jinping.
De altfel, nu doar SUA, dar și Japonia a insistat asupra folosirii unui limbaj dur față de China în declarația finală.
Ce este G7
A fost primul summit de asemenea anvergura in doi ani, primul in care Joe Biden a întâlnit toți acești lideri, iar pe majoritatea o să-i revadă luni si marți la Bruxelles, la întâlnirile cu NATO si UE.
Grupul G-7 al țărilor puternic industrializate reunește cele mai mari economii din lume: Canada, Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Japonia şi Statele Unite. Rusia fusese de asemenea integrată în 1997, grupul devenind astfel o vreme G8, ceea ce a constituit atunci un mare succes diplomatic al lui Elțîn. Cu toate acestea, în 2014 grupul a redevenit G7, prin excluderea Rusiei, în urma implicării Moscovei în evenimentele din Ucraina şi din cauza anexării Crimeei.
Din Anglia, Joe Biden a pornit în această după-amiază spre Bruxelles, unde luni 14 iunie el va participa la summitul NATO, iar marți 15 la cel cu liderii instituțiilor europene.
Marți dimineața, înainte de summitul cu UE, Joe Biden se va deplasa la palatul regal din Bruxelles unde va avea o întrevedere cu regele Philippe și cu premierul Belgiei Alexandre De Croo.
Atât NATO cât și UE așteaptă de la Joe Biden garanții solide că era scepticismului și a slăbirii relațiilor euro-atlantice, din vremea lui Donald Trump, s-a încheiat definitiv.
După summitul NATO, luni seara, Biden va avea și o întâlnire bilaterală cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan.
Răspunsul Chinei
După publicarea comunicatului final al G7, comentariul Chinei a fost că “lumea nu e condusă de un mic club de țări”.
În final, rămâne întrebarea, pe fundalul acestui mare summit post-pandemie, cât de relevant mai este acum grupul G7 în fața ascensiunii economice a giganților care sunt China și India.
La urma urmei, țările din G7 reprezintă doar 40% din economia lumii și doar... 10% din populația planetei.
