Linkuri accesibilitate

Corneliu Furculiță: Noi aducem perspectiva lucrurilor bune care au început în 2001 și au avut loc până în 2009


Corneliu Furculiță

Europa Libera continuă să vă prezinte actorii politici înscriși în cursa electorală. Cu nr. 6 în buletinul de vot va figura Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor cu sloganul: Împreună vom învinge! L-am întrebat pe unul din fruntașii acestui bloc, Corneliu Furculiță care e miza alegerilor parlamentare anticipate din această vară.

Interviu cu Corneliu Furculiță
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:25:36 0:00
Link direct

Corneliu Furculiță: „Miza este pentru a constitui o guvernare care ar putea să aducă la normalitate țara, pentru bloc nemijlocit miza este de a obține o majoritate și de a restabili normalitatea în Republica Moldova. Pentru noi aceasta este miza.”

Europa Liberă: Ce nu s-a făcut până acum și ce s-ar putea face de-acum încolo ca lucrurile în Republica Moldova să se prezinte bine și cetățenii să nu fie dezamăgiți în clasa politică?

Corneliu Furculiță: „S-au făcut foarte multe până acum și, apropo, a fost trecut oarecum cu atenția acel eveniment care a avut loc în 2019, anume în această perioadă, în 2019, a avut loc deturnarea situației politice în țară, în urma căreia acel sistem oligarhic, criticat de foarte multă lume, a plecat, și nu fără ajutorul, dar chiar cu cea mai mare implicație a Partidului Socialiștilor și nemijlocit a fracțiunii din parlament.

Mai multe informații despre Blocul electoral al comuniștilor și socialiștilor găsiți aici

De aceea vreau să felicit toți locuitorii Republicii Moldova cu această schimbare care a avut loc cu câțiva ani în urmă, vreau să mulțumesc și echipei mele de deputați care atunci am fost toți uniți și am făcut un lucru mare, în pofida pericolului și amenințărilor care au avut loc și vreau să aduc aminte cetățenilor că democrația este un lucru foarte fragil, se obține foarte greu și pentru el trebuie foarte mult de luptat și trebuie să prețuim această posibilitate.

Democrația este un lucru foarte fragil, se obține foarte greu și pentru el trebuie foarte mult de luptat...

Datorită acestui fapt care a avut loc, astăzi putem să avem și alegeri libere, avem și o activitate economică în țară liberă, avem democrație în exprimarea în presă. Grație efortului făcut la acel moment împreună cu Platforma DA și Partidul Socialiștilor situația a luat o altă turnură, am avut un sprijin masiv din partea reprezentanților corpului diplomatic și s-a reușit ceea ce s-a reușit, datorită cărui fapt astăzi avem o societate în care poți să-ți expui liber viziunile, nu ai frică că la tine acasă pot să vină să-ți pună anumite condiții ca să te dezici de o afacere profitabilă ș.a.m.d. Deci, este un succes inevitabil și, iată, noi considerăm că acest succes poate fi dezvoltat în continuare, și anume venim și cu un program foarte amplu, suntem siguri că noi putem să continuăm acele lucruri bune pe care le-am început încă în 2019, ba chiar mai înainte.”

Europa Liberă: De la deturnarea acelui regim, care se numea regimul Plahotniuc...

Corneliu Furculiță: „Exact!”

Europa Liberă: ...interesele dlui Dodon nu s-au mai intersectat cu interesele dlui Plahotniuc?

Corneliu Furculiță: „Dl Dodon n-a avut niciodată interese împreună cu dl Plahotniuc, au fost partide diferite, au fost viziuni diferite, au fost funcții diferite, dacă se intersectau, atunci poate că nu luau o astfel de turnură, deci avem o dovadă elocventă că interesele nu s-au intersectat.”

Europa Liberă: Care e oferta Blocului PSRM-PCRM, cu ce veniți în fața alegătorilor? Pun această întrebare insistent, pentru că cel mai mult oamenii sunt dezamăgiți în promisiunile care se fac în campania electorală și spun că, după ce obțin mandatul, deputații uită ce au promis alegătorilor.

Corneliu Furculiță: Noi aducem perspectiva lucrurilor bune care au început în 2001 și au avut loc până în 2009
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:27:37 0:00

Corneliu Furculiță: „Noi anume punem accent pe acest fapt, pe acest lucru în fața electoratului, și anume le aducem perspectiva lucrurilor bune care au început în anul 2001 și au avut loc până în 2009, când la putere s-a aflat partea componentă a blocului actual Partidul Comuniștilor și echipa care este astăzi și în Partidul Socialiștilor. Deci, este una și aceeași echipă care a implementat aceste lucruri și continuare a acestor acțiuni, activități a fost prezentarea platformei social-economice recent, principiile de bază sunt bazate pe industrializare, ridicarea agriculturii, bunăstarea populației, aducerea unor venituri mai mari pentru populație, asigurarea pensiilor, o medicină calitativă și un învățământ profesionist.”

Europa Liberă: De unde bani?

Corneliu Furculiță: „Bani? Evident că, odată cu creșterea economică, în buget vin mai multe impozite, odată cu impozitele sunt posibile programele de dezvoltare, inclusiv majorarea salariilor, achitării pensiilor și altor plăți sociale. Toate sunt interdependente, avem o creștere economică, avem o creștere a bunăstării populației.”

Europa Liberă: Dar creșterea economică pe ce s-ar baza?

Corneliu Furculiță: „Creșterea economică se bazează, în primul rând, pe stabilitatea politică, oferirea oamenilor de afaceri unui climat favorabil pentru dezvoltarea afacerilor lor, inclusiv prevederi legislative, una din principalele ar fi revenirea la acel impozit pe venit reinvestit în afacere de 0 procente și multe alte activități, inclusiv ale guvernului, formarea unor programe speciale, care ar favoriza, care ar ajuta oamenilor de afaceri să-și dezvolte în continuare afacerile și, nu în ultimul rând, este și stabilitatea politică, o țară independentă, o guvernare profesionistă care asigură oamenii de afaceri că afacerile lor sunt în siguranță și nu există niciun pericol.”

Europa Liberă: Se poate spune că există o diferență când la putere vin forțele politice cu viziuni de dreapta sau când vin cele care au viziuni de stânga?

Corneliu Furculiță: „Există și noi asta o vedem în trecutul apropiat, anii 2001-2009 și din anii 2009 până în perioada recentă. Deci, ce lucruri au avut loc care au dus la o dezvoltare în Republica Moldova și după 2009 cele mai fabuloase dintre ele fiind furtul miliardului, proprietatea statului dată în concesiune, vândută sau în alt mod pierdută, aeroportul, „Căile Ferate”, care sunt în prag de faliment și multe alte întreprinderi, care au fost duse la un nivel insuficient de dezvoltare.”

Europa Liberă: Dar pe timpul când Vladimir Voronin era în fruntea Republicii Moldova și când guvernarea era a PCRM, el a apropiat Republica Moldova de Uniunea Europeană, el a semnat Planul individual al Republicii Moldova cu Alianța Nord-Atlantică?

Corneliu Furculiță: „Acest lucru este firesc, fiindcă noi subliniem: Republica Moldova este un stat independent, este un stat care are interese atât în Est, cât și în Vest, este un stat care trebuie să-și promoveze, în primul rând, interesele sale personale, să-și mențină acele poziții internaționale și, evident, fiind în această zonă, noi avem necesitate de contacte, de parteneriat cu toți actorii politici din zonă.”

Europa Liberă: Vladimir Voronin a fost cel care a respins „planul Kozak”, care prevedea federalizarea Republicii Moldova.

Cu cât mai repede va fi rezolvat conflictul transnistrean, cu atât mai dinamic se va putea dezvolta Republica Moldova...

Corneliu Furculiță: „Este o decizie contradictorie, care a fost criticată la acel moment. Probabil este bine de pus dumnealui această întrebare – care au fost motivele că el atunci a luat această decizie? Mă rog, s-a răzgândit el acum sau nu, are regrete asupra acestei decizii? Nu pot să mă pronunț, convingerea noastră este că reintegrarea Republicii Moldova este un factor de bază în toată construcția politică și cu cât mai repede și în timp mai restrâns va fi rezolvat conflictul transnistrean, cu atât mai dinamic se va putea dezvolta Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar care ar fi soluția cea mai bună pentru această reglementare transnistreană?

Corneliu Furculiță: „Acordarea unei autonomii după principiile celeia care sunt în Găgăuzia, poate cu alte tipuri de reglementări juridice, dar în cadrul Republicii Moldova acordarea unei autonomii, astfel încât transnistrenii să se simtă siguri, să-și poată promova interesele lor atât în politică, cât și în administrație, inclusiv în învățământ să-și păstreze dreptul de a utiliza limba pe care o vorbesc și pe care o preferă. Asta-i indiscutabil.”

Europa Liberă: Soluționarea problemei transnistrene ar însemna și retragerea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova?

Corneliu Furculiță: „Din câte înțeleg eu, acolo multă armată rusă nu este, este un contingent care asigură paza acelui depozit de armament care, într-adevăr, este deja învechit poate.”

Europa Liberă: Și evacuarea munițiilor ar fi posibilă odată cu acordarea unui statut regiunii transnistrene?

Corneliu Furculiță: „M-am exprimat că nu sunt un specialist în evaluarea riscurilor munițiilor ș.a.m.d., posibilitatea lor de evacuare sau nimicire pe loc, deci acesta este un domeniu mai strict, eu cred că în dorința de a rezolva acest conflict și această situație care este în partea transnistreană trebuie să înaintăm și trebuie să le oferim transnistrenilor cât mai multă încredere, inclusiv pe data de 11 iulie să nu le îngrădim dreptul lor de a veni și de a vota, astfel încât să-și exprime dreptul lor la vot, fiindcă sunt cetățeni ai Republicii Moldova și, totodată, Republica Moldova, autoritățile trebuie să demonstreze că sunt capabile să asigure atât dreptul, cât și ordinea la aceste secții de votare, ca ei să se simtă în siguranță că autoritățile Republicii Moldova le pot garanta anumite drepturi.”

Trebuie să le oferim transnistrenilor cât mai multă încredere, inclusiv pe data de 11 iulie să nu le îngrădim dreptul lor de a veni și de a vota...

Europa Liberă: Credeți că cetățenii din stânga Nistrului sunt suficient de informați, ca să știe cui să-i dea votul și cum se motivează totuși acești cetățeni ca să participe la alegeri?

Corneliu Furculiță: „Este inclusiv, da, și un lucru care trebuie să apropie mult rezolvarea conflictului transnistrean, pentru ca ei să fie bine informați, evident aici trebuie să existe și o cooperare între sursele media ș.a.m.d. Fiind expus politic, mai puțin am avut posibilitatea să mă deplasez în partea stângă a Nistrului, nu atât de bine.”

Europa Liberă: Dar ați mers acolo?

Corneliu Furculiță: „Evident că am mers acolo și în partea...”

Europa Liberă: Când ați fost ultima dată, de exemplu?

Corneliu Furculiță: „Mai mult în partea controlată de autoritățile Republicii Moldova și, din câte cunosc, acolo sunt foarte multe posibilități de a lua cunoștință cu activitatea politică din Republica Moldova. Mă rog, acum sursele de internet sunt foarte dezvoltate și cetățenii noștri din partea stângă a Nistrului au suficiente posibilități de a se familiariza. În plus, evident, există rude, există posibilitatea de a ne deplasa unul la altul, cred că este o situație...”

Europa Liberă: Când ați fost ultima dată la Tiraspol sau la Tighina/Bender?

Corneliu Furculiță: „Foarte demult. La Tiraspol nici nu-mi aduc aminte când am fost ultima dată, nici nu am avut necesitatea, fiindcă nu am nici rude, nu am nici colegi acolo.”

Europa Liberă: Votul din diasporă și importanța acestui vot din străinătate, cum vedeți deznodământul acestei probleme?

Sunt peste 600 de mii de buletine de vot pentru Diaspora, consider că este o cifră suficientă...

Corneliu Furculiță: „Sunt suficiente secții de votare. Dacă o să facem o aritmetică, la o secție de votare sunt 5 mii de buletine și la acel număr de secții de votare care a fost permis astăzi primim o sumă de 600 și ceva de mii de buletine de vot. Eu consider că este o cifră suficientă pentru asigurarea posibilității ca cetățenii noștri din diasporă să voteze liber. Cetățenii noștri care se află peste hotare sunt cetățenii noștri, indiferent unde se află ei, peste care hotare și în care țară ei sunt. Și implicarea lor în viața politică a Republicii Moldova este una benefică, fiindcă astfel ei reușesc să fie în vâltoarea evenimentelor din Republica Moldova și au posibilitatea să se exprime. Deci, ei sunt parte componentă a Republicii Moldova și mai devreme sau mai târziu ei vor reveni în Republica Moldova. Este un lucru bun pentru țară în general și pentru ei personal, fiindcă le permite să mențină legătura cu țara.”

Europa Liberă: Despre scenariile postelectorale e foarte important să vorbim, chiar dacă trebuie să așteptăm rezultatele alegerilor din 11 iulie, dar contează cine cu cine ar putea să creeze o majoritate, pentru că neexistența unei majorități a și dus la dizolvarea parlamentului.

Corneliu Furculiță: „Conform sondajelor, este posibil ca în parlament să acceadă două partide. Este vorba despre Partidul Acțiune și Solidaritate și Blocul electoral al comuniștilor și socialiștilor. Evident că în acest caz uneia din forțe îi va aparține majoritatea. Noi considerăm că majoritatea ne va aparține nouă și este un lucru firesc și normal pentru o forță politică să vrea, să dorească să obțină majoritatea în parlament. Sunt posibile scenarii când în parlament vin și alte forțe politice. Evident, iarăși, conform acestor sondaje, acestea pot fi Partidul „Șor” și Blocul electoral „Renato Usatîi”. Deci, acestea sunt posibilele scenarii, iarăși poate să vină un singur partid din acestea pe care le-am numit, Partidul „Șor” are în cazul dat șanse electorale mai mari, fiindcă este înregistrat ca partid, trebuie să treacă pragul de 5%, Blocul „Renato Usatîi” are o sarcină mai complicată, fiindcă pragul de trecere este de 7%, deci să vedem, depinde cum ei vor lucra. Iarăși este o perioadă încă destul de suficientă, în această perioadă pot fi făcute foarte multe evenimente, foarte multe întâlniri cu electoratul, explicat acel program pe care partidul îl are și poate vor convinge și ei electoratul, astfel în parlament ar putea fi posibilă o coaliție mult mai largă. Dacă va fi posibil de atins această coaliție, eu am vorbit care sunt preferințele și care sunt cele mai indicate sau cele mai bune pentru societatea Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Mulți experți insistă pe ideea că va cădea o povară foarte grea pe umerii celor care trebuie să desemneze următorul guvern, pentru că trebuie să se facă reforme, pentru că trebuie să fie atrase resurse din exterior. Fără banii veniți din Occident, s-ar descurca Republica Moldova?

O povară grea nu va fi doar formarea guvernului...

Corneliu Furculiță: „O povară grea nu va fi doar formarea guvernului, pentru a ajunge la formarea guvernului urmează de format și organele de conducere a parlamentului, care este un lucru tot nu ușor, fiindcă pentru alegerea președintelui parlamentului sunt necesare două treimi din voturi. Este un lucru care poate fi atins doar cu implicarea mai multor deputați care vor fi în viitorul parlament și abia apoi urmează formarea guvernului care deja, într-adevăr, în funcție de ce forțe politice îl vor forma, va avea sarcina să aducă la normalitate, inclusiv să vadă care sunt deficiențele în sistemul fiscal și să se implice. Mai departe depinde de acele forțe care vor forma guvernul.”

Europa Liberă: Dar, ziceam, Republica Moldova dacă nu ar beneficia de asistența din afară, din Occident, s-ar descurca ca stat?

Corneliu Furculiță: „Revenim la platformele electorale și la viziunile asupra dezvoltării economice a Republicii Moldova. Noi subliniem că oricare ajutor exterior este bun și necesar Republicii Moldova, depinde care sunt condiționalitățile sub care se subscrie acest ajutor. Cel care este și nu afectează independența Republicii Moldova, nu afectează sfera socială, nu solicită anumite reduceri ca vârsta de pensionare, deci este un ajutor care va fi primit de guvernul care va fi susținut de către bloc, dacă va fi alt guvern, atunci o să vedem care sunt măsurile lor, dar, de obicei, practicile guvernelor de dreapta noi le cunoaștem. Ei merg înspre înrăutățirea acelor plăți sociale, ei merg spre ridicarea vârstelor de pensionare, fiindcă sunt mai puțin pregătiți pentru un dialog mai serios cu organismele corespunzătoare internaționale. În opinia noastră, și noi suntem siguri, fiindcă acest lucru a fost susținut până în 2009, cu organismele financiare trebuie de discutat, trebuie de apărat interesele Republicii Moldova și ale poporului moldovean și este posibil de obținut ajutoare financiare dacă ele sunt necesare pentru țară.”

Europa Liberă: Ce reforme trebuie să promoveze Republica Moldova, ca lucrurile să se schimbe în bine în țară?

Corneliu Furculiță: „Conform programului...”

Europa Liberă: Să le luăm pe rând, reforma în justiție are șanse să aibă finalitate?

Noi punem accentul întâi pe reformele economice, sociale, apoi pe reformele în justiție...

Corneliu Furculiță: „Noi punem accentul întâi pe reformele economice, sociale, apoi pe reformele în justiție, combaterea corupției, care astăzi este un cuvânt la modă. Deci, în capul mesei vine bunăstarea oamenilor, odată cu bunăstarea se duce pe locul următor lupta cu corupția, criminalitatea ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Dar bunăstarea nu vine în urma obținerii unui rezultat în lupta împotriva corupției?

Corneliu Furculiță: „Inclusiv, dar noi considerăm că nu este una prioritară. Declarația că mai bine să fie specialiști neprofesioniști, decât specialiști corupți, probabil tot nu este corectă. Deci, trebuie să fie specialiști și profesioniști, și necorupți.”

Europa Liberă: Dar justiția până astăzi nu a reușit să spună cine sunt făptașii furtului miliardului?

Corneliu Furculiță: „Este o temă foarte aparte, fiindcă, practic, cazul furtului miliardului a rămas doar pe agenda Partidului Socialiștilor, în platformele electorale nu prea auzim despre discuții referitoare la problema respectivă și facem concluzii că sunt în prezent implicate forțe politice în lupta politică, care au, cum se spune la moldoveni, pufușor pe botișor în această întrebare, fiindcă mulți exponenți care sunt astăzi în partidul care are șanse să acceadă în parlament au fost în guvernele care au decis acordarea acestor împrumuturi, care au dus la extragerea banilor din bănci și plecarea lor peste hotare. Este un lucru cert, este un lucru dovedit. Anume din această cauză acest lucru nu este pus în capul lucrurilor, se utilizează mai mult un slogan electoral generalist – lupta cu corupția. Lupta cu corupția are o concretică, sunt organele corespunzătoare, competente care pot această luptă să o execute.”

Europa Liberă: Totuși, dispariția unui miliard din Republica Moldova a afectat grav imaginea țării?

Corneliu Furculiță: „Evident. Și vă spun că este un fapt foarte contradictoriu, fiindcă acest lucru s-a produs nu într-o singură zi, dar a urmat o perioadă de pregătire, noi o estimăm începând cu anul 2013 a fost pregătit schimbul cadrului legislativ care a permis ca acest lucru să aibă loc, chiar imediat înainte de ziua alegerilor din 2014 a fost o ședință a guvernului în care s-a votat eliberarea acelor bani și garanții pentru bănci, în 2015 a urmat a doua oară acordarea acestor împrumuturi băncilor și garanțiilor date, lucru care specialiștii finanțiști au spus foarte clar: acest lucru de către experți, inclusiv din exterior, se urmărea, se știa, doar că nu s-au luat măsurile necesare, fiindcă sistemul financiar este un sistem strict internațional, nu poate să plece din Republica Moldova nici un dolar și nici un euro fără ca să cunoască o structură internațională, fiindcă sunt conturi corespondente care se află peste hotare. Eu, în 2014, fiind responsabil de anumite activități financiare, având relații cu băncile care ne deserveau, pe fața fiecărui lucrător din banca corespunzătoare, mă refer la Banca Socială, era scris un semn de întrebare foarte mare, ei știau ce se întâmplă în interior, dar toți tăceau. Și unicii care atunci am ridicat problema, care am făcut mitinguri, care am spus despre acest fapt posibil, am fost doar noi. Să ne aducem aminte din istorie.”

Unicii care atunci am ridicat problema, care am făcut mitinguri, care am spus despre acest fapt posibil, am fost doar noi...

Europa Liberă: Așteptăm totuși justiția să-i găsească pe făptași și să-i trimită după gratii în caz că se dovedește că sunt persoanele care figurează în anumite rapoarte responsabile de dispariția acestui miliard.

Corneliu Furculiță: „Dna Valentina, sunt cunoscuți făptașii și actorii din vârful acestei piramide, sunt cunoscuți. Unul este Vladimir Plahotniuc, care s-a aflat, așa, în expulzare din Republica Moldova, inclusiv în Statele Unite ale Americii. Întrebarea este: de ce n-a fost extrădat?”

Europa Liberă: Pentru că justiția de aici trebuie să-și facă datoria.

Corneliu Furculiță: „Păi am auzit că au fost nenumărate solicitări de extrădare. Considerați că nu a fost extrădat doar din cauză că nu a fost perfectată juridic cererea?”

Europa Liberă: Da, așa se zice, așa se zvonește că nu ar fi fost în regulă solicitarea privind extrădarea.

Corneliu Furculiță: „Nu cred. Și considerați că serviciile corespunzătoare internaționale nu cunosc unde astăzi se află dl Plahotniuc? Este știut!”

Europa Liberă: Da, dar serviciile spun că cei de aici, de acasă, din Republica Moldova trebuie să-și facă datoria, meseria?

Corneliu Furculiță: „Alt actor important care a fost printre organizatori este Vladimir Filat, este aici pe loc, el cunoaște cu lux de amănunte. Alt actor care a pregătit este primul ministru de la acel moment, dl Iurie Leancă, de asemenea, guvernatorul Băncii Naționale la acel moment, care avea două mașini de serviciu, ca să nu se strice una, procurorul general care era atunci, Centrul Național Anticorupție care era atunci, alte instituții...”

Europa Liberă: Instituțiile statului erau în comă, adică nu-și exercitau meseria.

Corneliu Furculiță: „Dar cine le-a adus în comă, nu acel parlament a aprobat legislația, nu acel guvern a propus această legislație și a implementat-o? Apropo și dna președintă făcea parte din acel guvern, în calitate de ministru, și nu cred să nu fi știut, și nu cred să nu fi auzit, fiind...”

Apropo și dna președintă făcea parte din acel guvern...

Europa Liberă: Dna Sandu a explicat de fiecare dată poziția ei...

Corneliu Furculiță: „Bine, fiind un manager sau fiind un specialist în finanțele internaționale inclusiv...”

Europa Liberă: Ea atunci era ministru al educației.

Corneliu Furculiță: „Ea a explicat că... Bine, era ministrul educației, dar s-a votat, ca ministru are responsabilitate.”

Europa Liberă: Ceea ce mai promiteți Dvs. în această campanie electorală – că nu veți lichida raioanele. Am discutat inclusiv cu președinți de raioane care spun că această verigă este total ineficientă. De ce insistați pe ideea că trebuie păstrate raioanele?

Corneliu Furculiță: „Acei președinți de raioane care consideră că această verigă este ineficientă și nu este necesară...”

Europa Liberă: Pentru că ei doar împart banii primăriei.

Corneliu Furculiță: „...nu au decât doar să-și dea demisia și să dea locul altor conducători de raioane care consideră că pot face ceva bine.”

Europa Liberă: Dar acești președinți de raioane vin din diferite tabere, au diferite culori politice și toți spun pe o voce că raioanele sunt în plus?

Corneliu Furculiță: „Bine, acei președinți de raioane care sunt din partea Partidului Socialiștilor nu consideră așa ceva, pentru alții nu mă subsemnez.”

Europa Liberă: Nu rămâneți la ideea că totuși ei doar repartizează banii pentru primării și mai fac și presiuni dacă vor asupra unor actori din teritoriu?

Nu cred că într-o astfel de stare în care se află Republica Moldova acum aventurarea într-o reformă administrativ-teritorială ar aduce plusuri...

Corneliu Furculiță: „Nu, din câte cunosc, activitatea este o activitate strict necesară și este în condițiile Republicii Moldova deja una verificată și care funcționează. Nu cred că într-o astfel de stare în care se află Republica Moldova acum aventurarea într-o reformă administrativ-teritorială ar aduce plusuri, doar minusuri, fiindcă va mări haosul în care se află Republica Moldova.”

Europa Liberă: După alegeri, Blocul PCRM-PSRM va rămâne beton, așa cum se insistă pe această noțiune în Republica Moldova sau ar putea și să se despartă?

Corneliu Furculiță: „Evident, dacă mergem în componența în care suntem, avem un scop comun și în parlament vom avea aceleași scopuri, fiindcă este o prelungire a ideologiei, a campaniei electorale pe care noi am petrecut-o și o petrecem și va fi implementarea acestor prevederi în activitatea parlamentară. Și iarăși, va trebui și să răspundem...”

Europa Liberă: Știți cum se consideră, când se ajunge în parlament - obții mai multe fracțiuni, obții mai multe comisii, obții mai multe privilegii?

Corneliu Furculiță: „Acestea sunt chestiuni tehnice și chiar la nivel legislativ este prevăzut ca după asta blocul să se determine care fracțiune și cum se... Dar iarăși, fracțiunile se aliază într-o alianță, noi vom fi împreună, care va fi această formă juridică vom decide atunci când vom vedea numărul deputaților, care sunt posibilitățile tehnice, fiindcă și activitatea în parlament este una regulamentar foarte complicată, fiindcă revine lucrul în comisii, președinți de comisii, membri ai acestor comisii, delegații internaționale parlamentare cu statut permanent, cu statut nepermanent. Deci, este o activitate mai mult regulamentară care, în principiu, nu va schimba esențial unitatea blocului și a acelor membri care sunt în componența lui.”

Europa Liberă: Și relația cu UE, pe care trebuie să o aibă Republica Moldova, cum o vedeți?

Corneliu Furculiță: „Relația cu UE este una prietenească, ca un vecin, ca un partener strategic, avem anumite documente semnate, deci sunt lucruri bune acolo, sunt recomandări bune care ei ni le expun, este un partener comercial inclusiv, să nu uităm că din UE sunt multe țări componente cu care avem diferite grade de relații, sunt țări mai aproape de noi, sunt țări mai îndepărtate. Deci este o realitate, este o relație complexă și este un vecin care este nemijlocit în apropierea noastră și nu poți să ai altceva decât relații bune cu vecinii.”

Europa Liberă: Relația Republicii Moldova cu Ucraina și România cum ați vrea să se dezvolte?

Cu vecinii nu poți să ai altceva decât relații de prietenie...

Corneliu Furculiță: „Deci, România este și țară componentă a Uniunii Europene, este și vecin, Ucraina la fel este, avem conaționali și într-o parte, și în alta. Cu vecinii nu poți să ai altceva decât relații de prietenie, cum se spune la moldoveni: vecinii sunt dați de la Domnul, nu ai cum să-i eviți sau dacă îi eviți este, cum se spune, un ne-pragmatism al tău personal. Cu vecinii trebuie să ai relații bune, dar iarăși, în interesul țării nemijlocit și în interesul poporului, acolo unde un vecin se uită mai rău decât ar trebui să se uite un bun vecin, trebuie corespunzător să-l atenționăm ca el să-și revadă politica sa, ca politica să fie în interesul ambelor sau la toate țările din vecinătate. Fiecare țară urmărește scopul să-și asigure cât mai mult din interesele sale, deci, vedem și, spre exemplu, interesele comerciale ale Ucrainei, vedem câte din mărfurile produse în Ucraina sunt reprezentate în Republica Moldova, adeseori în detrimentul producătorilor autohtoni, fiindcă practic sunt aceleași produse care intră în concurență comercială. Din acest punct de vedere, guvernul, guvernarea Republicii Moldova trebuie să asigure interesele producătorului, interesele poporului său nemijlocit în Republica Moldova.”

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

Previous Next

XS
SM
MD
LG