Curtea de Apel a decis că diaspora merită să aibă deschise 190 de secții de votare așa cum programase Ministerul de Externe, și a cerut Comisiei Electorale Centrale să se conformeze. A fost un drum lung cu multe amânări și recuzări ale instanței.
După un proces de opt zile în loc de trei prevăzute în mod obișnuit pentru astfel de cauze, cu multiple cereri de recuzare pe numele magistraților implicați în judecare formulate pe rând de multiplii autori de plângeri, dar mai ales de Platforma DA, Curtea de Apel a dat vineri câștig de cauză celor care cred că comisia electorală centrală nu putea reduce numărul de secții la 146, în condițiile în care externele declaraseră că ar necesare, dar și posibile 190.
Veronica Mihailov Moraru este avocata care a reprezentat în instanțe o formațiune politică din rândul celor șase care au depus plângere împotriva CEC – partidul PAS loial președintei Sandu:
„Noi am avut mai multe argumente, dar cel mai principal e că CEC, atunci când a stabiulit numărul de 139, apoi de 146, nu a luat în considerație: unu, rata participării anterioare a alegătorilor din străinătate, numărul înregistrărilor prealabile, numărul propus de MAEIE, în special acel aviz al MAEIE. ”
Procesul nu este totuși încheiat, întrucât comisia ar putea merge la curtea supremă de justiție. CEC nu s-a decis deocamdată dacă o va face, dar în condițiile în care va exista o contestație, ea va trebui soluționată în termeni de urgență, cel mai probabil vineri.
Termenul legal pentru stabilirea rețelei de secții pentru scrutinul din 11 iulie s-a epuizat deja, încă atunci când comisia electorală centrală luase prima dată o decizie vizând secțiile de peste hotare, iar Dorin Cimil, președintele comisiei, a făcut această precizare azi, ca reacție la decizia instanței, spunând că legea nu prevede excepții, dar că CEC va analiza hotărârea și va reveni cu o decizie.
Verdictul dat de Curtea de Apel Chișinău, cu numai 24 de zile înainte de scrutinul propriu-zis, ar putea face dificilă organizarea unor secții noi în statele occidentale, dar este văzut totuși ca o victorie de cei care au pledat cauza creării unor condiții mai bune pentru votul în străinătate la scrutinul viitor față de prezidențialele de anul trecut.
Printre aceștia sunt o serie de partide, mai mari sau mai mici, implicate în cursă, ca și mai multe organizații guvernamentale, de la Promo-Lex la Asociația Adept, care au bănuit comisia de o acțiune politică, spunând că numărul de secții decis de ea nu reflectă criteriile din lege obligatorii în astfel de decizii.
Procesul de la Curtea de Apel a divizat între ele și partidele contestatare, acestea acuzându-se încă azi dimineață reciproc că tergiversează intenționat procedurile, urmărind câștiguri electorale sau, dimpotrivă, pentru a face imposibilă organizarea efectivă a secțiilor suplimentare, chiar dacă va exista o astfel de decizie.
În interiorul comisiei, în care deciziile se iau cu majoritate de voturi, există la fel două puncte de vedere privind câte secții de votare în străinătate pot să funcționeze la viitorul scrutin, dar ideea că un număr mai mare de secții ar fi nepotrivit în condiții de austeritate bugetară a avut până acum întâietate, pentru ea votând cinci din nouă membri ai comisiei.
