Linkuri accesibilitate

Disputa pe secțiile de votare din străinătate se mută dintr-o instanță în alta


După amânări repetate, Curtea de Apel nu a luat nici marți vreo hotărâre în privința contestării numărului prea mic de secții de votare pentru alegerile de la 11 iulie, anunțând că transmite chestiunea Curții Constituționale.

Disputa pe secțiile de votare din străinătate se mută dintr-o instanță în alta
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:58 0:00
Link direct

În altă dispută organizatorică pre-electorală, anume a deschiderii în premieră de secții de votare la Corjova și Bender, considerată riscantă de unele instituții ale statului, urma să anunțe tot marți o decizie Comisia Electorală Centrală. Dar ce s-a hotărât?

Comisia Electorală Centrală şi-a revăzut doar parţial decizia privind secțiile de votare în stânga Nistrului pentru anticipatele din 11 iulie. Autoritatea electorală a renunțat la controversata sa intenţie de a deschide din cele 44 de secţii planificate iniţial, trei secţii în zone pe care autoritățile constituționale practic nu le controlează, mai exact două la Bender şi una la Corjova. Comisia a motivat revizuirea prin îngrijorările semnalate în ajun de forţele de ordine, în special de Poliţie, că nu vor putea asigura securitatea votului în acele secții şi buna desfășurare a scrutinului. CEC a respins însă examinarea unei alte propuneri, formulată de unul dintre membrii săi, Dumitru Pavel, cea de a revedea radical lista secţiilor de votare şi de a o micşora până la 28, aşa cum recomandaseră inclusiv cea mai mare organizație de observatori electorali naționali - Asociația Promo-LEX, pornind de la numărul alegătorilor din stânga Nistrului, dar şi participarea lor la precedentele scrutine. Examinarea chestiunii a fost respinsă pentru că ea este obiectul unui proces judiciar iniţiat de competitorul electoral Platforma DA, care a contestat în general număr mare de secții de vot pentru alegătorii din regiunea transnistreană, nu doar cele trei controversate, între timp excluse, şi a cerut reducere lor.

Procesul vizând secțiile de votare din stânga Nistrului, iniţiat de Platforma DA, a fost transferat luni la Curtea Constituţională după ce luni Curtea Supremă de Justiţie a admis o cerere de neconstituționalitate, a contestatarului, şi a suspendat temporar examinarea cauzei.

Similar s-a procedat marţi în procesul iniţiat de mai mulţi competitori electorali care au contestat decizia CEC de a deschide un număr prea mic de secţii de votare în străinătate, 146, faţă de 190 câte a recomandat Ministerul de Externe. După mai multe amânări care s-au produs în acest proces din cauza neîncrederii actorilor politici față de cei care ar trebui să-l judece, Curtea de Apel a decis marţi să-l amâne din nou, de această dată, până la clarificările Curţii Constituționale pe marginea unor prevederi din Codul Electoral, clarificări cerute de unul din contestatarii deciziei CEC, Platforma DA.

Marți seara Curtea Constituţională a declinat solicitările legate de secţiile de votare din stânga Nistrului şi cele din diaspora, și astfel subiectele disputate au revenit în punctul de plecare. Între timp, în disputa legată de secţiile din străinătate, mai multe voci semnalează riscul tot mai vizibil de a se rata posibilitatea reală de a mări numărul secțiilor de votare peste cota deja permisă de CEC în lipsa timpului necesar pentru aranjamente logistice.

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

Previous Next

XS
SM
MD
LG