Cu puțin timp înainte de campania electorală, președinta Maia Sandu a avansat o măsură nouă pentru lupta cu corupția, anunțând că va propune noului parlament imediat ce va fi ales o lege, care să permită confiscarea averilor nejustificate ale demnitarilor și funcționarilor publici. O lege în acest sens există de cinci ani, dar nu poate fi aplicată din motivul unui articol al Constituție.
După victoria din alegeri, partidul pro-prezidențial PAS - care va avea majoritatea parlamentară - a pus propunerea printre primele trei priorități pe domeniul justiției, alături de lipsirea de imunitate a deputaților implicați în acte de corupție și, cea mai complicată, evaluarea externă a procurorilor și judecătorilor.
Înainte de inaugurarea noului legislativ, stagiara noastră Olga Soroceanu a căutat să afle ce e nou în inițiativa legată de confiscarea averilor nejustificate și ce șansă are să devină lege și să fie aplicată.
Cu toate că e una din puținele țări care a încriminat, la fel ca România, îmbogățirea ilicită, R. Moldova nu a reușit până acum nicio confiscare de avere presupusă a fi dobândită ilegal, nici măcar după 2014, când a adoptat legea privind confiscarea extinsă. Legea din 2014 a fost urmată de o interpretare a Constituției, Curtea Constituțională spunând atunci, diferit de cum e privit subiectul în țara vecină, că o confiscare mai extinsă ar încălca drepturi, fie și în cazul unor demnitari prinși cu corupția, lucru care a făcut practic inutil întregul act normativ.
Centrul pentru Politici și Reforme este una din organizațiile neguvernamentale de la Chișinău care a solicitat Centrului Național Anticorupție și Procuraturii Anticorupție informații despre efectele legii din 2014. Andrei Cebotari, expertul acestei organizații, ne-a povestit ce a aflat de la autoritățile anticorupție, la cinci ani de la intrarea în vigoare a legii:
„După cinci ani, CNA pornise 14 cauze penale, însă nicio cauză penală nu a fost expediată în instanța de judecată. Procuratura Anticorupție pornise trei dosare, însă pe niciuna din ele nu fuseseră pronunțată sentința, toate fiind la etapa examinării în fond. Adică noi avem un cadru normativ legal, însă făcând trimitere la acea decizie a Curții Constituționale, noi nu avem nicio persoană condamnată pentru asta și, respectiv, averea lor nu a fost supusă confiscării extinse.”
Iată cum explică lipsa de efecte a legii despre confiscarea extinsă experta anticorupție de la Transparency International Moldova, Mariana Kalughin: „Țările care au incriminat, de exemplu, îmbogățirea ilicită, în primul rând, nu aveau aceste prevederi în Constituție, noi o avem, ca și România.
Problema e în articolul 46, unde e scris că „proprietatea se prezumă a fi legală”. Deci, pentru ca să confiști anumite bunuri, trebuie totuși să ai dovada că ele au fost obținute din infracțiuni, iar asta ar însemna că trebuie să ai niște condamnări, de exemplu, pentru corupere sau pentru utilizarea proprietății publice, și după asta poți să faci această confiscare. Doar judecătorii foarte curajoși sau cei care se tem să nu fie vorbiți de rău vor îndrăzni să judece altfel de cazuri...”
Noua guvernare de la Chișinău, stabilită urmare a alegerilor din 11 iulie, este hotărâtă să încerce acum să obțină de la Curtea Constituțională o nouă interpretare a articolului 46 din Constituție, susține vicepreședinta Partidului Acțiune și Solidaritate și consiliera prezidențială pe domeniul justiției, Olesea Stamate.
Trebuie să știm ce părere are Curtea Constituțională în această privință...Olesea Stamate, ex-ministră a justiției
„În principiu, noi ne-am uitat la experiența altor țări în materie de confiscare, fiindcă noi mai avem câteva mecanisme care sunt în legislația națională incorporate, dar ele pe alocuri sunt greoaie în aplicare și ne gândeam la un mecanism de confiscare civilă. S-ar putea să fie necesar să mergem pe modificarea Constituției în această privință în cazul în care Curtea și de data aceasta rămâne pe poziția anterioară și spune că nu pot fi formulate în ceea ce ține de funcționarii și demnitarii care nu pot fi exceptați de la această prevedere, asta nu ar însemna că ei trebuie să-și demonstreze legalitatea averii, deci nu este vorba de inversarea sarcinii probațiunii, este vorba de sarcina probațiunii partajată. Este o variantă un pic mai moale, mai lejeră, dar tot trebuie să știm ce părere are Curtea Constituțională în această privință”.
Poate Curtea spune acum altceva decât a spus în 2014, când a refuzat să aprobe o investigare a sarcinii probațiunii? Expertul în drept constituțional, Teodor Cârnaț, se declară sceptic: „Dacă abordăm sistemic, atunci trebuie să începem de la piramida puterii în stat, dar dacă noi mergem în abordarea segmentară, ne cramponăm de articolul 46 din Constituție”.
O opinie similară împărtășește și un fost viceministru al justiției, Nicolae Eșanu: „Să sperăm că Curtea o să reinterpreteze (desigur, cea mai bună cale este să modifice expres în Constituție), dar Curtea Constituțională o să vă dea aviz negativ pentru că a existat un proiect și există deja o opinie negativă a Curții Constituționale”.
Iată, însă, ce crede Andrei Cebotari, expertul Centrului pentru Politici și Reforme, despre interpretarea articolului 46 din constituție dată de Curtea Constituțională în 2014:
,,Aceasta nu este o limitare a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului cum unii au spus, inclusiv Curtea Constituțională a spus că prin această inițiativă, de fapt, se atentează la drepturile constituționale, la prezumția nevinovăției și la caracterul licit al bunurilor. Asta nu este chiar așa, deoarece această propunere este formulată pe baza mai multor decizii CEDO, respectiv este jurisprudența din Regatul Unit al Marii Britanii, din SUA, Canada, inclusiv România și din multe alte state dezvoltate. Curtea Europeană a spus că nu este o limitare a drepturilor fundamentale, este un mecanism care vine să combată fenomenul corupției.
Aceste drepturi nu sunt absolute și ele pot și trebuie să fie limitate pentru a lupta cu corupția...Andrei Cebotari, jurist
În anumite circumstanțe justificate, aceste drepturi nu sunt absolute și ele pot și trebuie să fie limitate pentru a lupta cu corupția. Noi nu propunem să încălcăm Constituția. Noi propunem să implementăm cele mai bune practici europene.”
În caz că instanța constituțională rămâne de neînduplecat, noilor autorități nu le va rămâne decât să încerce să modifice Constituția. Dificultățile, în acest caz, sunt două: un proces mult mai îndelungat decât și-au propus, probabil, PAS și președinta Sandu, precum și insuficiența de voturi în PAS pentru a amenda Constituția.
