Precipitarea evenimentelor din Afganistan, ofensiva rapidă a talibanilor, căderea regimului și potențialul unui război civil făceau parte dintre scenariile pe care administrația Biden le-a avut în vedere, în ultimele săptămâni.
Ceea ce pare să fi scăpat este viteza cu care aceste procese se derulează.
Estimările cu privire la căderea Kabul-ului și preluarea puterii de către talibani aveau un orizont de timp de luni de zile, nu săptămâni sau chiar mai puțin. Consecința directă este senzația creată că America a fost luată prin surprindere și realitatea că reprezentanți diplomatici ai Statelor Unite sânt evacuați în pripă, bazele lor părăsite grăbit. Cei care au ajutat Statele Unite în ultimii 20 de ani încearcă să fugă din țară, mulți nu reușesc și sunt expuși acum pericolului represiunilor milițiilor taliban.
O senzație de panică și haos, care – susțin analiști – putea fi evitată.
Duminică, secretarul de stat american Antony Bliken a încercat să convingă publicul că „nu se poate vorbi de un nou Saigon”, o comparație făcută de mulți comentatori dar și de politicieni republicani, din cauza modului dezorganizat, aproape în panică, în care are loc evacuarea personalului civil.
Aceasta este imaginea publică cu care se confruntă acum Joe Biden – o retragere care se bucură de sprijinul larg al americanilor, dar care pare să fie executată defectuos.
Forțe americane se află în Afganistan de 20 de ani, au intrat acolo după atentatele teroriste din septembrie 2001, pentru că în timpul precedentei guvernări taliban, rețeaua teroristă Al Qaeda opera de acolo.
Misiunea anti-teroristă a reușit, ceea ce a urmat însă au fost două decenii de încercări frustrante și se dovedește, eșuate, de a stabiliza și reforma țara.
Lunile care vor urma vor aduce probabil analize cu privire la cine și când a pierdut Afganistanul, dar dincolo de responsabilitățile Americii sau cele internaționale, regimurile succesive de la Kabul s-au dovedit corupte, incapabile să administreze țara și să mobilizeze populația pentru un proiect unitar.
Asta au speculat milițiile taliban. Iar acum, armata și forțele de securitate afgane, în care s-au investit sute de miliarde de dolari, au capitulat fără nici o rezistență.
Încă din timpul în care era vice-președintele lui Barack Obama, Biden și-a dorit să reducă prezența militară americană în Afganistan, iar când s-a instalat la Casa Albă a declarat că nu va lăsa Afganistanul moștenire celui care-i va urma, așa cum au făcut predecesorii săi. „Patru președinți au gestionat misiunea din Afganistan, nu o voi lăsa moștenire celui de al cincelea”, declara recent președintele Joe Biden.
Administrația crede că ofensiva milițiilor taliban s-ar fi produs chiar dacă America nu-și anunța retragerea, doar că atunci militarii americani ar fi fost prinși la mijloc. Biden spune că a venit vremea ca afganii să lupte pentru propria lor țară și puțini în America îl contrazic.
Criticile din Statele Unite vizează faptul că administrația pare nepregătită să gestioneze actuala situație, că răspunsul la preluarea țării de către talibani e haotic și că ar putea lăsa în urmă mii de victime colaterale, aliați care au colaborat cu americanii în toți acești ani și care acum sunt în pericol.
Este foarte probabil ca în săptămânile și lunile care vor urma, imagini ilustrând tragedia acestor oameni, la care se vor adăuga abuzuri ale drepturilor omului și în special ale fetelor și femeilor din Afganistan, să domine ciclurile informaționale și să pună o pată serioasă asupra începuturilor administrației Biden.
Firește că retragerea americană, chiar mai timpurie, fusese negociată și anunțată de președintele republican Donald Trump, dar execuția misiunii poate defini președinția lui Joe Biden.
