Parlamentul de la Chișinău, dominat de partidul pro-prezidențial PAS, a continuat marți să adopte în ritm alert noi legi, inclusiv dintre cele disputate, referitoare la justiție și lupta anti-corupție.
Principala lege trecută de votul final azi în legislativ este cea care instituie posibilitatea evaluării și, eventual, demiterii din funcție a procurorului general, până acum inamovibil.
Socialistul Vasile Bolea a încercat să convingă parlamentul să aștepte un răspuns al Comisiei de la Veneția, căreia Alexandr Stoianoglo i-a solicitat zilele trecute să intervină în disputa sa cu noile autorități politice de la Chișinău, spunând despre lege că contravine standardelor statului de drept:
„Considerăm că este necesar să așteptăm care va fi avizul Comisiei de la Veneția, și al altor structuri, de aceea solicităm să fie exclus acest proiect din agendă”, a declarat în debutul ședinței socialistul Vasile Bolea.
Majoritatea parlamentară a votat totuși ca legea să fie adoptată acum, iar ministrul justiției Sergiu Litvinenco, el și autor al amendamentului despre evaluarea procurorului de o comisie specială și demiterea, în cazul obținerii unui calificativ jos, ne-a explicat ulterior de ce partidul de guvernare nu crede necesar să aștepte o reacție a instituției europene în materie de legislație:
„Comisia de la Veneția s-a expus în 2020, chiar dacă era vorba de alt proiect. Comisia a spus atunci de principiu că atâta timp cât decizia de evaluare, sancțiune, eliberare din funcție a procurorului rămâne în competența organului de autoevaluare, nu este absolut nici o problemă”, susține Litvinenco.
I-am dat o perioadă de grație, am tot așteptat rezultate
În intervenția pe care i-am solicitat-o imediat după votarea în lectură finală a legii, ministrul Litvinenco a repetat și motivul primordial din care majoritatea parlamentară PAS crede că actualul procuror general nu poate să-și păstreze funcția:
„Eu cred că Procurorul General trebuia să plece printr-o demisie în momentul în care a văzut ce își doresc cetățenii R. Moldova. I-am dat o perioadă de grație, am tot așteptat rezultate, doar că din păcate rezultatele nu au venit, dimpotrivă a venit eliberarea lui Platon. Toată lumea vorbește despre această legătură directă dintre procurorul general și acest Veaceslav Platon. Și dacă se adeverește ce spun oamenii, că Platon controlează procuratura generală, chestiunea aceasta nu este acceptată de principiu și, evident că noi nu putem să guvernăm țara ținând cont că există o astfel de stare de lucruri.”
Partidul de guvernare și președinta Maia Sandu îi impută lui Stoianoglo plecarea, imediat după victoria PAS în alegeri, a lui Veaceslav Platon din R. Moldova întrucât cred că acesta, chiar dacă a fost achitat într-un dosar legat de frauda bancară, ar fi trebuit să fie sub ancheta procurorilor pe alte cauze, deci și sub mandat de nepărăsire a statului. După o audiere parlamentară, în lipsa lui Stoianoglo, pe tema investigării furtului din 2014, parlamentul dominat de majoritatea PAS s-a declarat nesatisfăcut de prestația procuraturii.
Stoianoglo, pe de altă parte, o acuză pe președinta Maia Sandu că i-ar cere dosare împotriva liderului socialist, Igor Dodon, iar în disputa pe intervențiile legislative curente, s-a plâns Consiliului Europei și altor structuri occidentale că partidul guvernamental vrea să-l înlocuiască cu un procuror controlat de PAS.
Mandatul CSP expiră în decembrie
Legea votată astăzi de parlament deschide calea către evaluarea lui Stoianoglo de o comisie specială, la inițiativa șefei statului sau a unei treimi din consiliul procurorilor, dar nu face nicidecum iminentă demiterea lui, pentru că CSP, căruia îi aparține în continuare decizia, poate fi înlocuit doar în decembrie, când îi expiră mandatul. Actualul CSP este în mod clar de partea lui Stoianoglo, ceea ce s-a văzut și în timpul ultimelor dezbateri publice pe marginea amendamentelor.
Printr-un alt act normativ, adoptat tot azi în lectură finală, majoritarii l-au exclus pe Stoianoglo, președintele uniunii avocaților și pe procurorul autonomiei găgăuze din componența consiliului, ceea ce nu înseamnă însă că membrii rămași vor vota pentru demiterea procurorului, chiar și după o eventuală eșuare a evaluării. În aceste condiții, mulți cred că miza esențială a controversatei legi este să-l preseze pe Stoianoglo să plece, nu propriu-zis demiterea sa prin CSP.
