În dialog cu Iulian Chifu, politolog, profesor universitar, fost consilier prezidențial la București, despre cele mai principalele teme ale actualității politice din Republica Moldova.
Europa Liberă: Discutăm pe marginea celor mai fierbinți subiecte din Republica Moldova, dar cel mai fierbinte este considerat evenimentul din jurul situației Procuraturii Generale și a Procurorului General Stoianoglo. Puterea îl critică, opoziția îl sprijină – ce trebuie să înțeleagă cetățeanul?
Iulian Chifu: „Cetățeanul trebuie să înțeleagă că aspirația spre combaterea corupției își vede prima victimă de rang înalt. Deci, practic, am început, am pornit la drum cu lupta anticorupție și am pornit di grande, cum spun italienii, de sus, în forță, cu procurorul general al Republicii Moldova. Am văzut foarte multe dezbateri; în principiu, politicul nu trebuie să aibă nimic de a face cu o situație a justiției. Până la urmă, avem o instituție a Justiției, Consiliul Superior al Procurorilor, care a decis că anumite fapte ale dlui Stoianoglo trebuie anchetate. Au desemnat un procuror, cum se petrece peste tot, un procuror responsabil, care aplică partea sa de lege, în sensul în care, știți foarte bine, procurorul este cel care face acuzarea. Legea o va aplica instanța când dosarul va ajunge în instanță. Am avut de a face cu o chestiune foarte obișnuită, în România se întâmplă foarte des ca procurori, judecători, la solicitarea colegilor lor, în special din zona anticorupție, noi avem DNA, ca și instituție anticorupție, parchet anticorupție, să fie prezenți în fața Consiliul suprem al Magistraturii (noi nu avem două consilii, ci unul singur, cu două secții) să li se reduce ridice imunitatea pentru a fi anchetați și să sufere rigorile legii. Și în cazul de față avem de a face cu o asemenea situație, gândită, pregătită din timp, evident, cu o colaborare evidentă între SIS și pachetul anticorupție, și elementele, și procurorul de caz. Iar pe de altă parte trebuie să spunem foarte clar: dacă eram în România, pentru simpla intrare a lui Stoianoglo, pătrundere forțată în timpul derulării unei ședințe a unei instituții care judeca cazul său și prezentarea acelor documente de punere de presiune la adresa membrilor Consiliului Procuraturii – asta se cheamă obstrucționarea justiției, în România este arestare pe loc, e flagrant!”
Asta se cheamă obstrucționarea justiției, în România este arestare pe loc, e flagrant!...
Europa Liberă: La Chișinău se vorbește despre o dilemă: până unde a mers politicul și cât de mult își asumă Consiliul Superior al Procurorilor?
Iulian Chifu: „Eu nu văd că am avut politică aici. Nu am avut o solicitare politică a nimănui să aplice justiția într-un fel sau altul. Am văzut o reuniune a Consiliului Superior al Procuraturii, cu argumente pro și contra, și am văzut o tentativă de obstrucționare a justiției, executată de procurorul general, care era în caz a fi anchetat. Nu mai spunem că cealaltă acțiune, a unui a unui alt procuror general al parchetului anticorupție interimar, care îl cheamă pe procurorul de caz și solicită date, deci face presiuni, intră în aceeași categorie a obstrucționării justiției, care, încă o dată, într-un stat serios înseamnă arestare pe loc!”
Europa Liberă: Eu vă contrazic...
Iulian Chifu: „După care urmează, evident, probatoriul acestui flagrant, adică al intervenției, să fie pusă pe masă. Într-un caz a fost vorba de acele documente recunoscute de toți membrii Consiliului și preluate de președinte Consiliul Suprem al Procuraturii și distribuite pe nume propriu, cu amenințarea: „dacă nu, vei suferi rigorile!” Cea de a doua, mă mir că domnul Stoianoglo nu a venit cu portăreii să aresteze Consiliul Suprem al Procuraturii, că atâta mai lipsea! În cazul celei de a doua, de asemenea avem o înregistrare - bineînțeles, autenticitatea, restul elementelor de probă se judecă a posteriori, dar din punctul meu de vedere, persoana care a făcut acest act este cel care face obstrucționarea justiției și, mai mult decât atât, lucru cunoscut de către procurori, odată ce ai obstrucționarea justiției, o faci pentru că în spate se ascund alte infracțiuni. Din punctul acesta de vedere, capetele de acuzare în cazul Stoianoglo, urmează ca justiția, instanța să le ancheteze. Am văzut și apelul președintelui Republicii Moldova la transparența în măsura în care procuratura poate să facă o transparență, adică să comunice pas cu pas acțiunile sale. În niciun caz, evident, transparența în timpul derulării anchetei penale nu se poate face într-un mod absolut, dar comunicarea trebuie făcută, mai ales că am văzut ce potop și ce presiune s-a iscat brusc din partea unei zone, care de altfel e susținătoare și a PAS-ului și susținătoare în zona societății civile. Nu m-aș fi așteptat să văd această reacție, mass-media – societatea civilă, care pune sub semnul întrebării actele și procedurile unui procuror.”
Nu m-aș fi așteptat să văd această reacție, mass-media – societatea civilă, care pune sub semnul întrebării actele și procedurile unui procuror...
Europa Liberă: Dvs. ați insistat că implicarea politicului nu a fost, dar din zona politicului deseori s-au făcut auzite declarații care îi sugerau procurorului că dacă nu livrează rezultate pe cazurile de rezonanță, ar trebui să plece.
Iulian Chifu: „Da eu cred că orice cetățean din Republica Moldova este îndrituit, ca persoană, să spună acest lucru: „Domnilor procurori, și în primul rând procurorul general, da poate mai lucrăm oleacă, că mi-ați furat un miliard, că ați spălat nu știu câte miliarde, că ne știe toată lumea și ne facem de râs, că nu putem avea finanțări, că Banca Națională este pusă sub semnul întrebării, ca efect al faptului că s-a făcut spălare de bani la acest nivel prin intermediul băncilor Republicii Moldova; sistemul judiciar este pus sub semnul întrebării pentru că hotărâri judecătorești au determinat aceste transferuri ilegale, deci, domnul procuror, apucați-vă odată de treabă, că dumneavoastră sunteți responsabil, n-a trecut de la furtul miliardului o lună-două și n-ați avut timp să instrumentalizat un dosar!””
Europa Liberă: Furtul e de șapte ani, dl Stoianoglo – nici de doi ani.
Iulian Chifu: „Știu, dar să zicem că în perioada anterioară cei care, virtual, ar fi fost implicați, oligarhul, adjuncții săi, alții, ar fi fost prezenți și nu se putea face, dar dl Stoianoglo l-a avut drept președinte pe Igor Dodon. Eu nu pot să prezum că dl Igor Dodon e implicat în furtul miliardului, nu pot să prezum, dar, firește, ancheta va demonstra! În schimb, poți să prezum, apropo de reacția pe care am văzut-o, că dl Stoianoglo juca un rol de protector al puterii fiind pus de zona socialiștilor și comuniștilor și, din nou, mi se pare reprobabil! Nu există așa ceva în lume, ca opoziția să meargă și să protejeze un infractor!”
Europa Liberă: Adică aceste acțiuni ale opoziției parlamentare și extraparlamentare nu se justifică?
Iulian Chifu: „Nu se justifică. Sau se justifică pe cale juridică, pe calea acțiunii judecătorești, pe căile excepționale de contestare a diferitelor categorii de oameni.”
Europa Liberă: Dar urmează proteste, scoaterea oamenilor în stradă poate face presiuni asupra acestui caz?
Nu înseamnă presiune asupra justiției când eu cer procurorului să dea rezultate...
Iulian Chifu: „Nu poate să facă pentru că oamenii din stradă nu judecă un caz, nu suntem în tribunalele poporului, de tristă amintire, nu suntem în judecarea politică. Politicul, în general, poate să discute orice, poate să aibă opinii, poate să aibă păreri, ca orice om normal, poate să emită aceste păreri în spațiul public. Nu înseamnă presiune asupra justiției când eu cer procurorului să dea rezultate, în orice direcție. Dle procuror, ai ajuns la concluzia că nu există probe, că trebuie clasat, vino și spune-o, și fă-o public! Dar până una alta eu constat că am capete de probă care îmi arată complicitatea ta cu cei care sunt anchetați, că e vorba de Platon , că e vorba de cazul celălalt, parcă am avut niște cazuri unde eu, ca cetățean, am îndoieli majore! Dar, sigur, pot să îmi pun problema în două sensuri: într-un sens faptul că ești/sunteți prost pregătiți, de un an Dvs., procurorii, și nu sunteți în stare să instrumentați un caz, să îl duceți în instanță și să obțineți condamnarea: sau sunteți pe partea cealaltă, în conivență cu acei politici care... Păi, eu cred că asta este implicare politică iar el nu face altceva decât să probeze în mod direct că este în cârdășie cu un infractor, nu în instanță, nu în cadrele juridice legale, ci în stradă și încercând să influențeze justiția! Ce altă influență politică mai puteți găsi, decât cea pe care o probează în stradă, o probează public liderii opoziției actuale?”
Europa Liberă: Credeți că aici se termină mandatul procurorului general Alexandr Stoianoglo?
Iulian Chifu: „Revin cu observația inițială, eu nu știu la celelalte capete de acuzare, nu am toate datele, nici nu e normal să știe cineva. Avem capete de probe, avem elemente care au fost plimbate în spațiul public, ca orice cetățean care citește, se informează, inclusiv cetățenii Republicii Moldova. Sigur, avem o părere formată, dar e treaba justiției să se pronunțe. În schimb, chestiunea acelui abuz teribil, a tentativei de obstrucționare a justiției, este un fapt flagrant în ochii tuturor, cu toți martorii prezenți. În consecință, din punctul meu de vedere, nu există semn de întrebare asupra vinovăției dlui Stoianoglo în acest cap de acuzare. Pentru celelalte, firește, este treaba procurorului care a fost desemnat să instrumenteze, să strângă probe, să vină cu probele în fața instanței. Am constatat, am văzut o declarație că dl Stoianoglo n-ar colabora cu ancheta. Mi se pare infantil, mai ales venind din partea unui procuror general, este descalificat! E ca și cum ai recunoaște calitatea profesională precară, ca procuror, în momentul în care tu însuți nu colaborezi cu ancheta, nu îți demonstrezi argumentele, pentru a-ți demonstra nevinovăția!”
Europa Liberă: În ce ritm și în ce condiții trebuie implementată în continuare reforma în justiție? Pentru că este și o condiționalitate din partea partenerilor externi, reforma justiției până la capăt și combaterea corupției, credeți că se schimbă situația și acum această reformă e cu șanse să dea și rezultate?
Dacă nu există reforma justiției, avem o problemă majoră pentru Republica Moldova...
Iulian Chifu: „Am spus-o de la început, în primele șase luni, dacă nu există reforma justiției, avem o problemă majoră pentru Republica Moldova. Suntem în interiorul acestui termen și vedem, ba mi se pare că chiar până într-o sută de zile ale guvernării, vedem, acest moment ne arată, în ce direcție merg lucrurile. Și nu trebuie mult. Ar trebui probabil ca și celălalt procuror, care a făcut intervenția, să-și afle soarta în același stil, după care eu cred că toți procurorii trebuie încurajați să-și facă meseria: să cerceteze, să strângă probe, să se ducă în instanță, să obțină condamnări, să combată corupția. Pentru că cetățenii Republicii Moldova consideră corupția o amenințare de securitate națională, prima lor preocupare de securitate, apropo de studiul pe care l-am lansat astăzi, și, în consecință, au nevoie să vadă că autoritățile Republicii Moldova pot face pași înainte. Apropo, principala preocupare după combaterea corupției este faptul că nu există dreptate și justiție pentru oamenii normali în Republica Moldova. Doar cei cu bani poți să-și aranjeze justiția. Cred că aceste lucruri sunt probe directe, care îndeamnă ca reforma în justiție, ca și combaterea corupției, să se facă la direct, cu respectarea tuturor drepturilor procesuale, penale și ale drepturilor omului, desigur, între acestea intrând inclusiv faptul că atunci când, și aveți celălalt caz, Petic, în momentul în care i se încalcă drepturile fundamentale, toți vinovați...”
Europa Liberă: I s-a făcut dreptate.
Iulian Chifu: „Nu i s-a făcut. ”
Europa Liberă: I s-a făcut sau e o tentativă ca să i se facă dreptate.
Iulian Chifu: „Îmi dați voie să vă dau un element care nu mise pare corect?”
Europa Liberă: Care ar fi?
Iulian Chifu: „În momentul în care în spațiul public apare acea înregistrare emisă de o instituție a statului, firește, în momentul respectiv eu pot să acuz acea instituție de obstrucționarea justiției, de tăinuire de probe, acel lucru nu înseamnă justiție! Iar Justiția cu implicarea celor direct implicați nu este suficient, pentru că cineva a ordonat, cineva a coordonat. Toți cei care sunt implicați – este doar un capăt, e un început de anchetă, în cazul Petic. El trebuie să meargă până la ultimele consecințe, până la cel care a ordonat! Și nu vreau să mă duc spre Nuremberg sau spre DNA-ul românesc. Deci, consecințele trebuie să meargă până la ultima responsabilitate, fiecare cu responsabilitatea sa și cu pedeapsa sa! Care poate să fie privativă, poate să aibă altă categorie, aceasta justiția o stabilește. Justiția poate să stabilească și momentul în care există excese, exces de zel, când există. Dar eu aici vreau să-i încurajez pe toți procurorii, de toate categoriile, să facă acești pași, cum încurajez și instituția care, brusc, a descoperit că are în gestiune anumite probe, să caute foarte-foarte atent în cutia cu maimuțe și să pună la dispoziția justiției – astăzi! – toate categoriile de informații care pot fi probe în diferite dosare, pentru că este cazul, în momentul de față, ca acest lucru să meargă înainte. De altfel, tot în cadrul acestui studiu s-a văzut foarte clar, i se cere Serviciul de Informații și Securitate, de exemplu, când vorbim de atribuțiile instituțiilor, să se ocupe de combaterea corupției. Și e de salutat această cooperare, SIS – procuratura anticorupție sau procurorul desemnat, în diferite cazuri, care sunt mai speciale.”
Europa Liberă: Cât de mult este afectată securitatea de conflictele înghețate și de ce v-am adus la acest gând? Pentru că Ministerul Afacerilor Externe al României, ministrul afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu, este promotorul ideii cu privire la implicarea Uniunii Europene în gestionarea și eventuala reglementare a conflictelor prelungite din regiunea extinsă a Mării Negre. Alte zece țări-membre ale Uniunii Europene s-au alăturat acestei inițiative a României. Acest demers este concentrat asupra conflictelor din Republica Moldova, George, Azerbaidjan, Ucraina. Ar putea Uniunea Europeană să renunțe la dezinteresul față de conflictele prelungite din zona extinsă a Mării Negre?
Iulian Chifu: „Nu cred că neapărat a fost un dezinteres. Faptul de a nu te implica are mai multe condiționalități, primul ține de tine, altul ține de părțile care sunt implicate într-un conflict, în al treilea rând ține de terții care s-au implicat deja sau care ocupă pozițiile pretinșilor mediatori în aceste conflicte prelungite, despre care vedeam, iată, că împlinesc acuși 30 de ani.”
Europa Liberă: De la proclamarea independenței, de când s-a destrămat Uniunea Sovietică.
Iulian Chifu: „Trebuie să concluzionăm că acestea, formate ca și prieten și pacificator, nu sunt altceva decât gardienii consacrării unor politii distincte în aceste spații și autonomii nerecunoscute sau recunoscute unilateral, sau am văzut cazul Abhaziei și a Osetiei de Sud.”
Europa Liberă: Și pot fi înlocuite forțele de menținere a păcii prin contingente de civili?
Iulian Chifu: „Dvs. vorbiți deja de formate, noi vorbim despre implicare. ”
Europa Liberă: Implicarea Uniunii Europene...
Uniunea Europeană nu poate fi un actor global, cât timp nu rezolvă problemele în imediata apropiere...
Iulian Chifu: „Implicarea Uniunii Europene e necesară. Uniunea Europeană nu poate fi un actor global, cu tendințe sau cu aspirații globale, așa cum e menționat în Strategia de securitate globală a Uniunii Europene, cât timp nu rezolvă problemele în imediata apropiere: conflictele înghețate prelungite din regiunea extinsă a Mării Negre, ca și cele din Balcanii de Vest sau cele din imediata apropiere, din nordul Africii, toate acestea sunt în imediata apropiere, vecinătate a Uniunii Europene. Deci, până să ajungem să rezolvăm conflictele din Marea Chinei de Sud sau din Burkina Faso, Republica Centrafricană. ”
Europa Liberă: Cele din jurul Mării Negre sunt mai aproape.
Iulian Chifu: „Primii pași sunt aceștia, pentru că Uniunea Europeană are legitimitatea intervenției, implicării, este în vecinătatea mea, mă afectează în mod direct, pentru că afectează state care au aspirație să intre în Uniunea Europeană, pentru că presupune relația concretă cu un terț actor, care a produs aceste conflicte...”
Europa Liberă: Federația Rusă.
Iulian Chifu: „... le menține, le încălzește când își dorește și trage foloase, profit din existența lor, lucru care afectează fundamental securitatea statelor din regiune, inclusiv perspectivele lor de integrare în Uniunea Europeană și atunci evident că eu, Uniunea Europeană, am legitimitatea să pășesc acolo, am legitimitatea să am un rol și am legitimitatea ca, cu propriile mele expertize, să fim pe masă și să spun care ar fi posibilele, probabilele soluții la aceste conflicte.”
Europa Liberă: Dar există o politică pe care ar promova-o Uniunea Europeană în raport cu conflictele înghețate din acest spațiu?
Iulian Chifu: „Desigur. Există ceva preexistent, care nu face parte din cele solicitate prin soluționarea conflictelor, ci din prezervarea păcii prin confidence-building measures, prin măsuri de creștere a încrederii. Ceea ce cere Ministrul de Externe român, împreună cu alte zece state, de fapt România împreună cu zece state, și ceea ce cere Uniunii Europene este să se implice în soluționarea conflictelor, respectând dreptul internațional, trăim într-o lume bazată pe drepturi, pe care o apără Uniunea Europeană, și mă refer aici la integritatea teritorială, independența, suveranitatea Republicii Moldova, Ucrainei, Georgiei Azerbaidjanului, firește și a Armeniei. Iar în al doilea rând, desigur, dincolo de respectarea dreptului internațional, presupune și retragerea trupelor ruse, nesancționate de nimeni, care se află pe teritoriul trupelor, munițiilor, în cazul Republicii Moldova, de pe teritoriile statelor independente și acest lucru este conform cu toate acordurile. inclusiv cu acordurile din CSI, de la Alma-Ata.”
România împreună cu zece state cere Uniunii Europene să se implice în soluționarea conflictelor, respectând dreptul internațional...
Europa Liberă: Dar despre aceste conflicte înghețate de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice Bruxellesul trebuie să discute cu Federația Rusă? Pentru că peste tot este implicarea Federației Ruse. Federația Rusă este statul care zice că recunoaște integritatea, suveranitatea, independența acestor state.
Iulian Chifu: „Nu asta spuneam la început? Trebuie să discuți cu părțile. În primul rând, trebuie să ai propria știință și propria voință. În al doilea rând, trebuie să discuți cu toate părțile, întâmplător sau neîntâmplător, state din Parteneriatul Estic, state cu care ai deja relații de cooperare, liber schimb și liberă circulație. Și în al doilea rând trebuie să discuți cu toți actorii care sunt deja implicați, inclusiv cu mecanismele de pe teren. OSCE s-ar putea să devină o prezență superfluă în zonă, odată ce Uniunea Europeană are șansa să-și asume rolul de moderare și de responsabilitate pentru soluționarea acestor conflicte, care sunt în vecinătatea sa imediată. Sunt multiple variante, dar ele sunt condiționate de aceste negocieri și de o voință generală în această direcție.”
Europa Liberă: Dar acest lucru nu ar putea să o facă pe Rusia să fie și mai răzbunătoare?
Iulian Chifu: „În ce sens? Să mai închidă gazul încă o dată?”
Europa Liberă: Vedeți că acum se aplică pârghii...
Iulian Chifu: „Păi, ce probă mai clară putem avea?! Dacă cineva a uitat 2007, 2009, crizele gazelor de atunci. Ce mai trebuie mai mult să facă Federația Rusă pentru a demonstra implicarea directă, o dată, în piața gazului la nivel mondial, în piața gazului în Uniunea Europeană, încercând să forțeze validarea Nord Stream 2.”
Europa Liberă: Și le-a reușit.
Iulian Chifu: „N-a reușit nimic.”
Europa Liberă: De ce?
Iulian Chifu: „Păi, cu ce a reușit? Federația Rusă nu face altceva decât să grăbească un proces care a început când a făcut primele greșeli (2003, 2004) pe diferite state din spațiul post-sovietic; 2007 – tăierea gazului prima oară, din Ucraina către UE; iarna 2008-2009 – a doua oară. Adică schimbarea compusului energetic, motiv pentru care Federația Rusă va rămâne cu gazul și cu petrolul, cu carburanții carbonizați și să vedem unde-i va mai vinde. Pentru că și China, pe de altă parte, cel puțin pentru moment doar în asumări publice, dar s-ar putea să fie traduse și în realitate, dorește să meargă pe această zonă a combaterii încălzirii globale, este parte a acordului și acest lucru merge prin eliminarea combustibililor, petrol și gaze, în mod special.”
Europa Liberă: Pentru Dvs. e clar ce-și dorește acum Vladimir Putin?
Iulian Chifu: „Sigur. Bani cât mai mulți. Dacă se poate, Uniunea Europeană să plătească pentru aventurile militariste ale sale, eventual pentru ocuparea unui stat din UE-NATO, de ce nu? În al doilea rând, autorizarea Nord Stream 2, care să sugrume Ucraina, lipsa banilor din tranzit; doi - lipsă aprovizionării directe cu gaze, în această etapă; și în al treilea rând, firește, are relevanță și pentru Republica Moldova și pentru statele Europei Centrale și de Est. Pentru că, dacă vă uitați cu atenție, acel gaz ocolește întreaga și marchează de fapt un spațiu pe care Federația Rusă, pe timpul Uniunii Sovietice și acum din nou, l-a avut ca sferă de influență și pe care vrea să și-l reconstruiască astăzi cu alte instrumente. Dacă lua această zonă, nu este altceva decât imperiul sovietic plus imperiul exterior, socialist, pe care încearcă să îl condiționeze. În unele cazuri nici nu e nevoie, că sunt unii dintre partenerii noștri care sunt foarte vrednici, foarte rapid în a ceda fără nici un fel de luptă. De altfel, ar trebui să ne îngrijoreze și o să vedem cu mare atenție, monitorizând ce se întâmplă la întoarcerea celor două delegații, pe care le aveți una la Moscova, una la Sankt-Petersburg, pentru că tipul acesta de comportament anunță lucru care nu sunt deloc...”
Nu este altceva decât imperiul sovietic plus imperiul exterior, socialist, pe care Rusia încearcă să îl condiționeze...
Europa Liberă: Ați anticipat întrebarea, voiam să vă întreb la ce să se aștepte Republica Moldova, dacă tranzitul de gaze rusești ocolește Ucraina?
Iulian Chifu: „Eu nu am auzit până în momentul de față Republica Moldova, chiar și sub actuala conducere, să facă, la nivel economic, energetic, o vizită în România, discutând autonomia față de aprovizionarea cu gaze din Federația Rusă. Știu că există o conductă care este funcțională, Vestmoldgaz, plătită de statul român și de Uniunea Europeană, contribuția inițială, apropo, a fost vândută de două ori – contribuția inițială a Republicii Moldova a fost gratuită, ulterior a vândut și această contribuție, contra unor bani, tot României. Deci, avem o conductă care aduce gaz până în Chișinău, dar nu avem pe nimeni care să contracteze acest gaz posibil.”
Europa Liberă: Absolut.
Iulian Chifu: „Și atunci cui îi revine responsabilitatea? Nu mai vorbim de faptul că o strategie nu se face de azi pe mâine. Ar trebui început acum planificarea, pentru că anul viitor, înainte de începutul verii, înainte de începutul toamnei și iernii, să existe această strategie și formulă alternativă, care să desfacă mâinile Chișinăului, care să-și poată face reformele, să nu poată fi condiționat energetic de către Federația Rusă.”
Europa Liberă: Dar cum iese Republica Moldova din această iarnă?
Iulian Chifu: „Cred că este o responsabilitate a celor care guvernează Republica Moldova. Firește că ajutor există întotdeauna. E dificil, pe o piață europeană complicată, să te duci astăzi să spui că ai și tu nevoie de gaze, când ai avut șase luni – un an, când puteai să faci ceva.”
Europa Liberă: Și aici în joc intră și Tiraspolul, centrala de la Cuciurgan, care asigură cetățenii Republicii Moldova cu energie electrică.
Iulian Chifu: „Centrala de la Cuciurgan poate să fie închisă mâine.”
Europa Liberă: Și dacă se închide mâine?
Iulian Chifu: „În primul rând că azi s-a mutat pe cărbune, nu pe gaz, ceea ce înseamnă poluare, încălzire globală; în al doilea rând, Republica Moldova are oricând surse alternative din Ucraina. Le-a avut pe masă, nu le-a contractat în perioada autorităților anterioare – pot să o facă oricând, de mâine. Sigur, acest lucru presupune, evident, niște concesii, primele, și cred că trebuiau făcute înainte chiar să plecăm la drum, este aceea de a încheia dispute pe care le cărați după dumneavoastră încă din perioada sovietică, încă la Chișinău, între Chișinău și Kiev, se dispută succesiunea Uniunii Sovietice, cu trei tabere de nu știu ce.
Nu e posibil ca la 30 de ani de independență să nu tai nodul gordian...
Nu e posibil ca la 30 de ani de independență să nu tai nodul gordian, ca să-l lași în spate, în forma în care va ieși, problemele acestea, cum sunt și problemele de înțelegere, vizând situația Novodnestrovsk, unde și aici sunt două componente, nu uitați, nu uitați că avem o declarație foarte puternică a președintelui Zelenski referitor la râul Nipru, care poate fi oricând decupată de acolo și pusă pe masă în relația bilaterală de negociere cu Ucraina privind protecția apelor și așa mai departe. Iar cea de a doua componentă, odată ce este vorba de o capacitate care se află pe teritoriul Ucrainei, cred că se pot face, poate fi abordată pe o chestiune tranzacțională sau de împărțire a profiturilor, această construcție, care oricum se va face, tocmai pentru a aproviziona cu curent electric, cu energie, Republica Moldova, dintr-un proiect care ar putea fi comun. Deci, să transformăm o amenințare sau o vulnerabilitate să o transformăm într-un avantaj și un element de cooperare între cele două state, Republica Moldova și Ucraina. Ulterior sunt mult mai multe teme și mult mai importante, strategice, între cele două state, pentru a nu rămâne blocați până la urmă, cum ar spune președintele României, „de țâfnă”, de orgolii, mai ales când vizează niște chestiuni pe care le cărăm de 30 de ani și pe urmă ne mirăm de ce moștenirea Uniunii Sovietice o ducem mai departe. Și să știți că este echivalentă lipsa acestei dezbateri în și încheierea a succesiunii ca și cea inițială, pe care pe care o știți foarte bine, care ține de faptul că nostalgicul Putin ar dori să își refacă Uniunea Sovietică sub faldurile Rusiei.”
