După ce Uniunea Europeana a sărit în ajutorul Chișinăului în actuala criză energetica cu care se confruntă Republica Moldova, acordându-i un ajutor nerambursabil de 60 de milioane de euro și după ce coordonatorul politicii europene a UE, Joseph Borrell, a spus răspicat că Moscova, prin compania de stat Gazprom, folosește gazele naturale ca pe o armă politică împotriva noilor autorități pro-occidentale de la Chișinău, iată că negocierile de la Sankt Petersburg între vicepremierul Andrei Spînu și reprezentanții Gazprom au continuat pentru a treia zi consecutiv.
Vicepremierul moldovean, Andrei Spînu, a spus vineri, în cea de-a treia zi de negocieri prelungite în Rusia, că discuțiile ar fi „constructive” și că ambele părți ar căuta în modul cel mai serios „consensul” , în timp ce Dmitri Peskov, secretarul de presă al președintelui rus, a declarat citat în presă că înțelegere între părți deocamdată „nu ar exista”.
Mai mulți observatori, printre ei corespondentul Balkan Insight de la Chișinău, Mădălin Necșuțu, cred, în aceste condiții, că problema nu dă deocamdată semne de rezolvare, cu zile numărate înainte de expirarea înțelegeri anterioare moldo-ruse pe gaze.
„În momentul de față toată ecuația arată foarte complicat. Aparent Rusia deține toate cărțile. Dar unii experți de la Chișinău sunt de părere că nu e chiar așa. Știm foarte bine că singura conductă viabilă care duce gaz în Transnistria vine de pe teritoriul constituțional al Republicii Moldova. Astfel, dacă Rusia ar lipsi Republica Moldova de gaze, ar însemna să condamne cumva și regiunea transnistreană la îngheț. Să nu uităm că Rusia are în Transnistria peste 220 de mii de cetățeni, asta însemnând de facto două treimi din populația regiunii transnistrene.
Dacă Rusia ar lipsi Republica Moldova de gaze, ar însemna să condamne și regiunea transnistreană la îngheț...
Și, la fel, ar priva de funcționare și centrala de la Cuciurgan, care este deținută de o altă companie rusească, INTER RAO, și care vinde circa 80 la sută din electricitate Republicii Moldova. Știm foarte bine că acești bani merg pe un cont special de la Tiraspol, din care sunt plătite pensii și indemnizații. Deci, Rusia ar pune într-o situație delicată și Transnistria dacă se va împotrivi totalmente unui contract cu Chișinăul. Deci, lucrurile sunt pe muchie de cuțit, se joacă, și cred că nu avem o imagine completă în momentul de față și putem spune ce exact poate să se întâmple.
Republica Moldova are alternative - va fi greu, nu va fi ușor - dar dacă va reuși, va da și o lovitură de imagine Rusiei, care vrea să arate că are control total asupra Republicii Moldova, chiar și cu un guvern proeuropean.
La rândul ei, UE vrea să dea un semnal foarte puternic că Rusia nu poate șantaja țările mici, dependente sută la sută sau într-o proporție foarte mare de Gazprom, și, așa cum am văzut prima injecție de 60 de milioane de euro venită din partea Comisiei Europene, cred că UE va avea bani și în continuare pentru a stipendia alternativele energetice ale Republicii Moldova.”
Republica Moldova se confruntă de o lună cu un deficit de gaze naturale, în situația în care negociază un nou acord cu concernul rus de stat, Gazprom, iar acesta i-a redus cu o treime livrările și a spus că prețul viitor va fi raport la cotațiile de piață, dar va depinde și de plata unei datorii istorice, acumulate timp de 25 de ani. Autoritățile de la Chișinău nu-și asumă datoria și insistă pe păstrarea condițiilor anterioare din contractul cu furnizorul rus.
Cu o zi mai devreme, președinta Maia Sandu a convocat la Chișinău Consiliul suprem de securitate, cerând măsuri de eficiență energetică și spunând că a discutat de mai multe ori despre gaz cu Dmitri Kozak, adjunct în administrația Putin. În același timp, Natalia Gavrilița, șefa cabinetului moldovean a declarat, într-o vizită la Bruxelles, că negocierile cu Gazprom ar fi înregistrat și „un anumit progres” și că guvernul său continuă să-și dorească un acord de durată, dar pe care țara „să și-l poată permite”.
