„Spune-mi în ce stare sunt pădurile în țara ta, ca să-ți spun ce nivel de prosperitate a atins” – astfel aș rezuma, pe scurt, parte din mesajele lansate în aceste zile, la Glasgow, Scoția, unde are loc Conferința ONU privind schimbările climatice.
Peste o sută de state s-au angajat să coopereze pentru a încetini încălzirea globală. Inițiativa vizează mai ales cei mai mari emițători de dioxid de carbon din lume – China, SUA și Uniunea Europeană.
În ajunul conferinței care a început la 2 noiembrie, ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii, Steven Mark Fisher, a atras atenția că „eșecul de a acționa acum pentru a aborda criza climatică este ca și cum ai sta în picioare și ai privi cum îți arde propria casă”. Diplomatul s-a referit și la R. Moldova, afirmând că există probleme care trebuie soluționate urgent: degradarea terenurilor agricole; secetele drastice din ultimii cinci ani care au afectat recoltele; și, desigur, situația precară în ceea ce privește nivelul apei din râul Nistru.
Cum pot țările mici să pună umărul la minimalizarea încălzirii globale? Prin diminuarea defrișărilor de păduri, susține expertul în mediu Ilia Trombițchi. De altfel, R. Moldova se numără printre cele o sută de țări care au semnat o declarație în cadrul conferinței de la Glasgow, prin care se angajează să oprească până în 2030 defrișările de păduri și să redea calitate solului. În opinia ecologistului Ilia Trombițchi intenția este una nobilă, însă de-a lungul anilor s-a dovedit a fi greu de realizat:
„Acest domeniu al management-ului pădurilor a fost foarte corupt. Orice partid care a venit la putere a văzut pădurile ca sursă de cash. Trebuie să fie stopată tăierea pădurilor. În condițiile în care s-a scumpit prețul la gaze naturale, evident că procesul de defrișare a pădurilor va fi mai intens ca până acum. Nu văd o altă soluție decât ridicarea amenzilor, implicarea poliției, în special pentru a controla vânzarea de lemn. Până acum a lipsit practic un control eficient.”
Republica Moldova a participat la Conferința de la Glasgow inclusiv virtual, printr-un mesaj video al președintei Maia Sandu. Ea a afirmat că autoritățile de la Chișinău și-au propus să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 70 la sută față de nivelul anului 1990. Directoarea executivă a Asociației jurnaliștilor de mediu, Lilia Curchi, fondatoare a portalului Ecopresa, se numără printre cei 60 de jurnaliști de mediu din 34 de țări și organizația Reporteri Fără Frontiere care, în ajunul conferinței COP26 a Națiunilor Unite, au făcut apel la respectarea dreptului de a avea acces informații despre mediu. Între altele, semnatarii au cerut guvernelor lumii să recunoască oficial că dreptul la informare despre problemele de mediu este parte a dreptului la un mediu sănătos și dreptului la sănătate. Lilia Curchi observă că subiectele abordate la Conferința de la Glasgow au apărut sporadic în presa din R. Moldova. De fapt, temele de mediu în continuare se pierd în noianul de probleme politice și economice, spune jurnalista:
„Prezența informației de mediu înseamnă cultivarea interesului și cultivarea conștientizării ecologice din partea cetățenilor. Lipsa reflectării subiectelor de mediu pe termen lung înseamnă aer mai poluat, sol mai poluat, râuri mai poluate și sănătate mai șubredă a cetățenilor. Lipsa educației și prin mass-media a protecției mediului are drept consecință abuzurile ecologice.”
Lilia Curchi crede că interesul pentru subiectele de mediu oglindește, de fapt, atitudinea autorităților și a societății față de acest domeniu. Ea observă că de-a lungul anilor, guvernanții, indiferent de culoarea politică, au lăsat problemele de mediu la coada listei de priorități. Pe termen lung această abordare s-a dovedit a fi păguboasă, crede jurnalista, întrucât agricultura, economia sau educația nu pot excela într-un mediu degradat.
