Republica Moldova și Federația Rusă au nevoie de liniște în relațiile bilaterale, titrează Radio Chișinău. În material este citat comentatorul politic, Vlad Țurcanu, în opinia căruia Rusia preferă, la moment, să-și concentreze atenția pe alte subiecte de politică externă, prioritățile sale fiind îndreptate către zona Belarus și Ucraina. Vlad Țurcanu crede că ministrul Nicu Popescu a reușit ceea ce nu a reușit nici partidul pro-rus socialist, aflat acum în opoziție și anume să puncteze niște chestiuni principiale pentru Republica Moldova. În același timp, susține comentatorul, partidul aflat la guvernare are nevoie de asentimentul acelei părți a populației din Republica Moldova care însă se orientează din punct de vedere mental către Federația Rusă și la nivel politic se consideră că această relație trebuie tratată cu multă grijă.
Ziarul Național publică o analiză semnată de analistul politic Anatol Țăranu în care acesta se referă la evoluția societății moldovenești în cei 30 de ani de la proclamarea independenței. În opinia lui, Republica Moldova rămâne un stat neîmplinit nu doar ca integritate teritorială, dar și la capitolul identitar. Într-o asemenea societate, susține Anatol Țăranu, orice efort de dezvoltare este lipsit de coerența și tenacitatea necesară pentru un rezultat de succes. Analistul mai scrie că oscilația prelungită între două mari proiecte de civilizație, european și eurasiatic a fost alegerea cea mai proastă din toate posibile. „Politica externă a statului trebuie să fundamenteze alegere civilizațională pentru dezvoltarea societății”, susține autorul.
Gazeta de Chișinău publică un articol de opinie semnat de scriitorul Mircea V. Ciobanu, cu titlul - Solidaritatea toxică. Autorul menţionează din capul locului o declarație recentă a ministrei de la interne, Ana Revenco, potrivit căreia cei mai mulți dintre polițiștii care iau mită o fac pentru că sunt vulnerabili și că ei sunt cei ar putea pleca din sistem pentru a se angaja la munci mai bine plătite. Scriitorul sugerează că poate asta este soluția, plecarea lor din sistem și chiar lichidarea sistemului, pentru că, în atare condiții, când mita e văzută ca un fenomen firesc, atunci și cetățenii devin vulnerabili în fața polițiștilor cu probleme pecuniare. „Dacă problemele se soluționează prin dare de mită, cum faci cetățenii să respecte legea”, se întreabă retoric Mircea V. Ciobanu.
Reporterii de la bizlaw.md scriu că mai mulți funcționari și demnitari de stat au ajuns în vizorul Autorității Naționale de Integritate de la începutul anului. În articol este citat un raport al instituţiei care arată că în primele nouă luni ale anului, au fost identificate 17 cazuri de averi nedeclarate, fiind identificată o diferență substanțială dintre averea dobândită și veniturile realizate, în sumă totală de peste 20 milioane de lei. În articol se mai menționează că în această perioadă au fost trimise instanțelor de judecată 11 cereri de confiscare a averii pe numele a trei deputați/ex-deputați, doi judecători, un procuror, doi funcționari cu statut special, un primar și un funcționar public.
Portalul mold-street.com publică opinia Centrului Analitic Expert-Grup pe marginea politicii fiscale și vamale pentru anul 2022. Experții consideră că menținerea actualului sistem TVA, ineficient, nu contribuie la dezvoltarea unui sector agricol cu valoare adăugată sporită. Autorii notei analitice precizează că, începând cu anul 2015, a fost stabilită cota de 8% TVA pentru producția agricolă primară, în timp ce producția procesată alimentară, cu unele excepții, a rămas în afara oricărei scheme de facilitare fiscală. În opinia experților, acest lucru limitează semnificativ posibilitățile procesatorilor de materii prime agricole de a investi și reduce puternic din competitivitate, fapt vizibil prin reducerea exporturilor, simultan cu creșterea importurilor pe piața internă, se menționează în articol.
