După o pauză de un an, cauzată de retricțiile sanitare, în programul cultural de la Chișinău a revenit Festivalul Internaţional al Şcolilor de Teatru şi Film „ClassFest” (22-30 noiembrie). Ediția din acest an, a 10-a la număr a fost gândită să promoveze lucrările tinerilor cineaști din țară și din școli europene de film, încurajând astfel schimpul de experiență și relațiile profesionale între studenți din diferite țări. Programul evenimentului anunță peste 70 de proiecții inspirate inclusiv din realitățile pandemiei de coronavirus. Un interviu cu directoarea artistică a festivalului, Svetlana Tîrţău, decanul Facultăţii teatru, film şi dans al Academiei de la Chișinău:
Svetlana Tîrțău: „Nu, nu este deloc o adaptare, este o trecere la un alt concept, cu toate că am lucrat la conceptul pentru realizarea ediției a X-a a „ClassFest” în formula în caream făcut-o nouă ani la rând, care aducea multă satisfacție, bucurie, dar și impact cred că.
Și n-o spun ca să mă plâng, dar am mers pe conceptul să facem un festival cu participare fizică, am pregătit multe, multe proiecte, le-am înaintat, au fost și acceptate de anumiți parteneri, fiindcă un festival nu se face fără parteneri și fără finanțare, ca să înțelegem că nu va fi posibil și atunci ne-am gândit să nu renunțăm, cum am renunțat anul trecut, și am găsit formula de festival hibrid. Ce înseamnă acest lucru? Să respectăm toate regulile și toate restricțiile.”
Europa Liberă: Dar oferiți și spațiu ca cei care urmăresc filmele să poată și discuta după?
Svetlana Tîrțău: „Oferim spațiu doar pentru participanții din Republica Moldova, cu un număr strict de participanți. A trebuit să găsim o modalitate ca să se conecteze la festivalul nostru simultan sau nu simultan alte 10 țări din toată Europa de Vest și trei țări din Europa de Est.”
Europa Liberă: Am văzut anunțate 70 de filme artistice, documentare, de animație care vor fi prezentate în cadrul festivalului și sunt producții care au în spate școli de film, cum menționați și Dvs. din spațiul ex-sovietic, și nu doar.
Svetlana Tîrțău: „Din spațiul ex-sovietic vor fi doar din Sankt Petersburg, Minsk și Erevan, doar când noi spunem 70 de filme, acei care înțeleg ce înseamnă formarea și educarea viitorului cineast, înțeleg că noi facem filmulețe.”
Europa Liberă: Create de studenți?
„Filmulețe” realizate de studenți
Svetlana Tîrțău: „Create de studenți, da. Filmulețe ca timp, un film de animație, iată, mă uit în program poate fi de 3 minute, altul poate fi 20 de minute maximum. Or, ideea este că noi nu prezentăm și nu căutăm cel mai bun film realizat de unul dintre studenții din cele 10 școli, noi am propus școlilor formatori de profesioniști în domeniul cinematografiei să ne expedieze un program de până la două ore cu filme realizate de studenți.”
Europa Liberă: Sunt filme la care s-a lucrat inclusiv în pandemie, scot ele în prim-plan anumite teme și preocupări sociale?
Svetlana Tîrțău: „Filme legate tocmai de pandemie poate că nu, dar sunt alte teme la care a dus pandemia, care este singurătatea în care s-au regăsit o mulțime dintre oamenii de pe această planetă, lipsa posibilității de a se angaja la lucru. Da, aceste teme se regăsesc. În genere, filmele tinerilor pe care ei le creează sunt în marea majoritate despre ei.”
Europa Liberă: Și pentru că este a X-a ediție și ați putut remarca reacțiile studenților, cum se manifestă după ce au șansa să vadă ce pot produce alte școli, cum se lucrează prin alte părți?
Svetlana Tîrțău: „Desigur că scopul nostru, motivul nostru este să învățăm, să prezentăm ce facem noi și să învățăm, fiindcă în program sunt școli renumite în toată lumea, care fac parte din primele 10 sau 15 școli cele mai importante din lume, care au absolvenți cu Premiul Oscar, cu Premiul Cannes, premiul Festivalului de la Berlin ș.a.m.d.
Nu putem forma cineaști crezând că noi le știm pe toate
Eu nu zic că au venit la noi aceste filme, noi lucrăm cu filmele studenților, pe care le realizează în procesul de formare sau în procesul de studii, dar desigur că noi vedem ce se întâmplă în diferite spații și cunoaștem foarte bine meritele școlii din München, Universitatea de Televiziune și Film sau din Polonia, din Łόdź sau școala de la UNATC de la București, care a devenit una foarte și foarte importantă, vine Italia pentru prima dată.
Nu putem avea o școală sau nu putem forma cineaști crezând că noi le știm pe toate, mai ales că noi suntem cea mai tânără școală dintre toate cele care participă, dar noi facem totul ca să afirmăm că avem o școală și că vom merge înainte. Nu putem compara desigur că condițiile pe care le are un student din Franța cu condițiile pe care le avem noi.”
Europa Liberă: În spațiul public se creează deseori impresia că studenții moldoveni care învață să facă film sunt strâmtorați din varii motive, în mare parte financiare. Este o opinie care își are locul?
Producție de film fără bani: noi le oferim profesorul
Svetlana Tîrțău: „Păi sunt strâmtorați, întrucât ei nu primesc din partea statului niciun ban pentru realizarea propriilor filme, doar le punem la dispoziție un minimum de aparate de care au nevoie pentru filmare. Statul știe despre asta, știu ministerele, noi nu avem finanțare și nu ni se oferă această finanțare, filmele se fac ca și multe altele, cum se fac spectacolele de diplomă la noi. Noi le oferim sală, le oferim lumină cât avem, dar asta nu-i o producție ca în teatru, unde putem să facem un minimum de decor sau un minimum de costume. Nu! Aici este entuziasmul profesorilor, capacități minimale, ne ajută câteodată teatrele cu costume, de exemplu, dar noi nu avem pentru producții artistice finanțare.”
Europa Liberă: Și aceste lipsuri despre care vorbiți în ce măsură sau nu stăvilesc cumva interesul tinerilor pentru a face film, pentru a se manifesta în acest domeniu de creație?
Svetlana Tîrțău: „Eu cred că ei chiar din primul an își dau seama că au venit să învețe și cel mai important lucru pe care noi li-l oferim este cadrul didactic, profesorul, partea umană, partea profesionistă umană, care poate să-i învețe.”
Europa Liberă: Chiar și acest festival, care este o experiență, își pot lua notițe dacă consideră, îi ajută să înțeleagă ce vor să facă mai departe, de exemplu, încotro să o ia?
Svetlana Tîrțău: „Eu cred că ei știu ce vor să facă mai departe, eu cred că ei sunt limitați în posibilitățile de a face ceea ce și-ar dori să facă, întrucât crearea unui film sau crearea unui film de licență, da, tu poți să dorești și ai o idee extraordinară, ai învățat, ai căpătat abilități, mai ai și un pic de talent de la Dumnezeu și vrei să faci ceva, dar nu poți să faci și atunci renunță la ceea ce a dorit să facă și merge pe calea ce ar putea să facă cu un minimum de finanțare cum nu este finanțată cinematografia la nivel de stat sau este finanțată cu minimum de bani, așa și aici.
Sunt copii talentați, buni la actorie, toți știu că noi avem școală de actorie, dar ieșim în condițiile spațiului gol.”
„Optimizați” cu 25%
Europa Liberă: Între timp, noua formulă de finanțare a instituțiilor universitare aplicată de curând a fost văzută de mai mulți din managerii universitari ca fiind una mai echitabilă, care oferă mai multe oportunități.
Svetlana Tîrțău: „Noi suntem în subordinea Ministerului Educației și ne conformăm regulamentelor de finanțare per student. Este adevărat că la Arte este cel mai înalt coeficient și că, la drept vorbind, de câte ori discutăm nouă ni se spune: „Voi sunteți cei mai finanțați din toți per student”. Da, este adevărat, fiindcă noi avem procese de învățământ individualizat, adică noi nu lucrăm cu 100 de studenți care sunt în fața noastră, dar problema este în altceva, că acești bani merg pentru finanțarea procesului de instruire și absolut nicăieri nu este prevăzut că o lucrare de licență trebuie să fie finanțată din banii instituției, ei nici nu ajung, nemaivorbind că nouă, în conformitate cu acest nou regulament ni s-a micșorat finanțarea și noi toți am trecut prin optimizări și prin reduceri extraordinare cu aproape 25 la sută.”
Europa Liberă: Să revenim la Festivalul „ClassFest” și vreau să vă întreb – credeți că pe lângă studenții Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice și publicul se poate conecta și va fi interesat de producțiile care se vor prezenta?
Svetlana Tîrțău: „Ne-am dori foarte mult, în fiecare zi pe Facebook la Festivalul „ClassFest” sunt arătate link-urile pentru vizionarea filmelor prezentate de diferite țări.”
Suprasaturați de comunicarea online
Europa Liberă: Ce așteptări aveți de la această ediție și ce sperați să schimbe, să producă în mințile studenților, de exemplu, poate chiar printre profesori?
Svetlana Tîrțău: „Însuși cuvântul „festival” cere comunicare vie, or noi trăim de aproape doi ani comunicând online, suntem suprasaturați. În genere, acest mod de formare a specialiștilor în anumite domenii este absolut neaplicabil și a demonstrat că nu este posibil. Părerea mea este că noi suntem acum în perioada și în așteptarea să putem trăi, lucra și face ceea ce ne place în comunicare directă cu studenții, iar festivalurile să fie la fel o comunicare între colegi-studenți, colegi-profesori.”
