Linkuri accesibilitate

Gh.Cojocaru: Republica Moldova a rămas în zona gri a continentului european


Vasile Botnaru stă de vorbă cu istoricul Gheorghe Cojocaru care face o radiografie a celor trei decenii trecute de când Republica Moldova a stabilit relații cu România.

Gheorghe Cojocaru: R. Moldova a rămas în zona gri a continentului european
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:44 0:00

Gheorghe Cojocaru: „Trei decenii de la stabilirea relațiilor Republicii Moldova cu România reprezintă viața unei noi generații care, ajunsă deja la o vârstă a maturității, se confruntă astăzi, ca și întreaga societate, cu cele mai complicate probleme existențiale. Situația creată nu decurge din ceea ce s-a întâmplat în sfera raporturilor bilaterale moldo-române, poate mai curând din ceea ce nu s-a întâmplat, iar la un prim bilanț al acestor 30 de ani un lucru este cert: România a făcut un salt enorm în tot acest timp, iar Republica Moldova a rămas în zona gri a continentului european.”

Europa Liberă: Prin urmare, această tânără generație nu poate să nu observe că în plan spiritual, istoric, lingvistic există un spațiu comun, dar în plan social-economic - și statistica spune acest lucru - există o mare diferență între Republica Moldova și România și această văgăună se adâncește în fiecare an, chiar dacă piața românească încearcă să tracteze piața răsăriteană a Moldovei și deliberat absoarbe tot mai multe produse din stânga Prutului. Vreau să vă întreb: astăzi cum se caracterizează relațiile dintre Chișinău și București?

Președinția, guvernul și parlamentul... sunt pe aceeași undă politico-sentimentală cu România

Gheorghe Cojocaru: „N-ar fi o exagerare să se afirme că astăzi aceste relații sunt mai bune ca niciodată în trecut, sunt mai profund conștientizate de factorii de decizie de la Chișinău și plenar asumate de conducerea de la București. Președinția, guvernul și parlamentul, așa cum s-a văzut și cu prilejul Zilei Naționale de 1 Decembrie, sunt pe aceeași undă politico-sentimentală cu România, iar vizita recentă a Maiei Sandu la București a dat un nou impuls raporturilor fraterne dintre cele două state cu un trecut istoric comun, cu aceeași limbă și aceleași tradiții. La Chișinău s-a creat un nou context social-politic mult mai deschis spre o apropiere a celor două maluri de Prut într-un cadru european, cu proiecte comune de anvergură și rezultate concrete. În condițiile actuale complicate de criză pandemică și economică globală, bunele relații moldo-române sunt un bun extrem de prețios pentru guvernarea Partidului Acțiune și Solidaritate, care are ocazia de a valorifica la maximum întreg potențialul acestor raporturi.”

Europa Liberă: Aș vrea să facem recurs la meseria Dvs. de istoric și să vă îndemn să identificați principalele jaloane ale drumului de 30 de ani în relația moldo-română sau în relația Chișinău-București, pornind de la evenimentul istoric când România a recunoscut independența Republicii Moldova.

Gheorghe Cojocaru: „În linii mari, începutul raporturilor diplomatice a fost pus prin recunoașterea independenței Republicii Moldova la 27 august 1991, prefațată, după cum ne amintim, de romantismul „Podului de flori” de la Prut din 6 mai 1990.”

Europa Liberă: Atunci fiind vie Uniunea Sovietică, asta este important de spus.

Gheorghe Cojocaru: „Da, exact, în cadrul Uniunii Sovietice de atunci, iar după recunoașterea independenței Republicii Moldova a urmat o iarnă mai lungă, mai îndelungată în sfera relațiilor bilaterale, cu scurte clipe de dezghețuri și abia după 2007, când România a fost admisă în Uniunea Europeană, factorii responsabili de la Chișinău, în special după alternanța de la guvernare din 2009, încep să realizeze importanța politică și social-economică a României pentru stabilitatea și dezvoltarea Republicii Moldova. Întemeiat pe comuniunea cultural-identitară și pe dezideratele europene, parteneriatul strategic cu România din 2010 a consacrat un nou nivel de relații, care a ajuns să fie nu numai respectat și promovat, dar și contestat vehement din anumite zone ale politicii de la Chișinău, or anume un asemenea tip de reacție nu și-a avut și nu-și poate avea locul în raport cu România.”

Europa Liberă: Nicu Popescu, care este criticat dur pentru vizita sa la Moscova și întrevederea cu Lavrov și, în special, pentru interviul de la Echo Moskvî, este cel care merge la București și semnează cu Bogdan Aurescu Foaia de parcurs în ziua de 23 noiembrie. Prin această Foaie de parcurs se anunță reperele pentru dezvoltarea relațiilor dintre România și Republica Moldova. Nicu Popescu, de altfel, declară că, prin semnarea acestei Foi de parcurs, integrarea europeană a Republicii Moldova devine ireversibilă. Dvs. cum interpretați această declarație?

Gheorghe Cojocaru: „Aș vedea în această declarație a ministrului de externe Nicu Popescu o prioritate și un angajament pe agenda Ministerului de Externe, eforturile căruia în acest sens vor avea numai de câștigat dacă vor fi conjugate cu sarcina identificării unui consens intern între principalele forțe politice, cele de la putere și din opoziție, pentru ca dezideratul integrării europene să fie asumat ca un interes național și ca societatea să nu fie pusă în situația de a o lua de la început o dată la fiecare patru ani după alegerile parlamentare.”

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG