La o reuniune anuală a OSCE de săptămâna aceasta la Stockholm, vicepremierul moldovean Nicu Popescu a repetat cererea de retragere a trupelor și munițiilor ruse din stânga Nistrului, iar în marginea discuțiilor s-a întâlnit pentru prima dată cu secretarul de stat american, Antony Blinken. Este și punctul de plecare pentru retrospectiva săptămânii, alcătuită de Tamara Grejdeanu:
„Am fost bucuros să primesc mesajul puternic de susținere din partea Statelor Unite ale Americii pentru agenda de reforme inițiate de autorități”, a spus vicepremierul Nicu Popescu în cadrul întrevederii cu Antony Blinken. Așa cum anunță un comunicat guvernamental, șefii celor două diplomații au avut un schimb de opinii despre situația curentă în regiunea Europei de Est.
Oficiali occidentali și ucraineni vorbesc despre situația încordată de la granița dintre Rusia și Ucraina, îngrijorări, care, indirect vizează și Republica Moldova, este de părere analistul politic Nicolae Negru: „În toate capitalele se discută foarte mult despre această concentrare de forțe militare la frontieră cu Ucraina și în acest context, paradoxal, crește cumva și rolul Republicii Moldova. Toată lumea se uită ce se întâmplă în Republica Moldova fiindcă o Republică Moldovă instabilă sau ostilă față de Ucraina să spunem, sigur că ar prezenta un anumit pericol. Desigur, toată lumea dorește ca Republica Moldova să fie un stat democratic, care are anumite capacități de a se apăra, de a-și menține securitatea. De aceea, această întâlnire dintre Blinken și Popescu trebuie privită ca o ocazie de a rezolva niște lucruri pe care Republica Moldova încearcă să le rezolve de mult timp. În primul rând- problemele de securitate și de apărare, și de stabilizare a Republicii Moldova.”
Evoluțiile din dosarul transnistrean au fost un alt subiect al întrevederii celor doi diplomați. În cadrul reuniunii OSCE, vicepremierul Nicu Popescu a vorbit despre situația alarmantă a drepturilor omului și libertăților fundamentale în regiunea transnistreană.
Nicolae Negru este de părere că situația incertă de la frontiera ruso-ucraineană influențează indirect și evoluția dosarului transnistrean:„Eu nu cred că se va avansa prea repede pe această direcție a conflictului transnistrean, deși se aud anumite voci. Și chiar acum se vorbește despre o rezoluție în Congresul american în favoarea unei rezolvări a problemei transnistrene, cu respectarea integrității teritoriale, a suveranității și independenței Republicii Moldova. Se spune acolo despre un statut special care ar trebui acordat Transnistriei. Nu știu dacă la Chișinău se văd în felul acesta lucrurile, fiindcă Chișinăul deocamdată nu are o proprie viziune, un propriu proiect de reintegrare teritorială a statului. Prin urmare, concluzia mea e că e bine că se discută, dar cel mai bine ar fi dacă Chișinăul, societatea noastră, politicienii noștri s-ar clarifica și ar veni ei cu propuneri către Statele Unite, către alți parteneri, Uniunea Europeană.”
Scandalul din jurul avocatei poporului, Natalia Moloșag, care a demisionat între timp, fiind criticată pentru angajarea unei persoane condamnate pentru proxenetism, a adus în dezbatere felul în care se organizează concursurile publice. Avocatul Vadim Vieru, director de programe în cadrul Asociației Promo-Lex este de părere că această criză cu care se confruntă instituția Avocatului Poporului poate fi depășită prin organizarea unui concurs veritabil, fără ca cineva să fie favorizat pe față, așa cum s-a întâmplat în cazul Nataliei Moloșag, susține Vadim Vieru:
„Acum parlamentul, și aici mă refer nu doar la majoritatea parlamentară, dar la toți deputații, au oportunitatea ca să creeze o instituție de protecție a drepturilor omului cum este Oficiul Avocatului Poporului, una foarte puternică, să investească în profesionalizarea specialiștilor, angajaților de acolo, dar nu înainte de a organiza un nou concurs, pe bune să fie concurs. Să nu fie ceea ce am văzut noi și să selecteze un candidat sau candidată care este cu adevărat dedicat sau dedicată drepturilor omului. Este adevărat că asta va fi mult mai complicat decât la primul concurs, pentru că acum candidați potențiali sau candidate potențiale puțini probabil că o să aplice, având în vedere finalitatea primului concurs.”
Vadim Vieru atrage atenția că acesta nu a fost primul concurs public care a ridicat semne de întrebare, lucru care descurajează oamenii calificați să participe și pentru care guvernarea PAS ar trebui să-și asume responsabilitatea.
