Fostul consilier pe probleme de Securitate Națională al SUA, John Bolton crede că a venit momentul ca Statele Unite și Alianța Nord Atlantică să se concentreze pe regiunea din estul Europei și cea din jurul Mării Negre.
Într-un articol pentru sit-ul 19fortyfive.com, publicat în ajunul reuniunii de la Riga a miniștrilor de externe NATO, John Bolton îndeamnă Occidentul să caute soluții politice pentru toate așa numitele conflicte înghețate din fostul spațiu sovietic – Transnistria, Abhazia și Osetia de Sud și estul Ucrainei. „A le aborda separat, înseamnă că facem jocul Kremlin-ului” crede Bolton.
Care este situația conflictelor înghețate și ce ecou ar putea avea analiza lui Bolton, fost oficial al administrației Trump, într-o administrație dominată acum de democrați? Liliana Barbăroșie a stat de vorbă cu expertul de la București, Armand Goșu.
Armand Goșu: „Ca să analizăm corect mesajele lui Bolton, cred că ar trebui să le integrăm în contextul intern american, intern occidental, NATO, în care au fost făcute aceste intervenții publice.
Bolton nu-i la prima intervenție publică, acum câteva luni, dacă îmi amintesc, a mai semnat ceva pe tema asta, în același timp, Bolton, ne amintim, este secretar în problemele de securitate al fostului președinte Donald Trump.
El a părăsit postul de la Casa Albă după ce tocmai vizitase Moldova, unde s-a întâlnit cu dna Maia Sandu, pe atunci prim-ministru, și vizitase Ucraina, fusese la Kiev. Deci, e un interes constant al lui John Bolton pentru această zonă și, într-un fel, readuce în atenția publicului american, mediilor republicane tematica amenințărilor rusești a zonei Mării Negre, a Europei de Est.
Trebuie totuși să ținem cont de faptul că John Bolton nu este atât de influent printre republicani, cu atât mai puțin printre democrați, or avem o administrație democrată la Casa Albă, deci e puțin probabil ca poziția lui făcută publică să conteze prea mult în deciziile și în fixarea parametrilor, a documentelor strategice foarte importante care urmează să fie făcute publice în următoarele luni. Or, până la urmă, prea mulți avocați, prea mulți susținători ai Europei de Est și ai acestei narațiuni privind amenințarea pe care o simte fiecare dintre aceste foste republici sovietice în fața Rusiei puțini mai împărtășesc această viziune la Washington și mai puțini vorbesc public despre ea, de asta, chiar dacă nu e foarte influent John Bolton, este totuși important când cineva de la Washington, care a trecut pe la Casa Albă, prin cabinetul Consiliului de Securitate Națională să vină și să spună public aceste lucruri într-un context, repet, important, când se clarifică strategic niște lucruri pentru această administrație pentru următorii câțiva ani.
Deci, acesta-i contextul în care trebuie să discutăm propunerile pe care Bolton le face atât la Washington, cât și către partenerii, către aliații din NATO.”
Europa Liberă: Având în vedere, iată, aceste elemente de context foarte importante pe care le-ați pomenit, am să-mi permit să citez un gând din acest articol și să vă rog să-mi spuneți ce înțelegeți Dvs. din el, cum vă raportați la el. Citez: „Una din măsurile care ar trebui să devină prioritară este eliminarea regiunii transnistrene, formațiune artificială care este complet dependentă politic de Rusia. Făcând presiuni asupra Moscovei pentru a realiza reunificarea completă a Republicii Moldova, îi vom abate atenția lui Putin de la Ucraina”. Dvs. cum înțelegeți această propoziție?
Armand Goșu: „Din articolul lui John Bolton, problema transnistreană îmi pare mai degrabă o diversiune pentru a abate atenția lui Putin de la Ucraina. Sigur că e bine că a pus problema Transnistriei, sigur că e bine că a pus problema și altor enclave separatiste, numite generic conflicte înghețate, deși ele sunt atât de diferite unele de altele, încât această sintagmă ar putea să ne păcălească, când spui „faci presiuni asupra Rusiei, ca Rusia să-și dea acceptul să rezolve”, cum vi se pare că sună, e fezabil, e realizabil?
Realitatea de pe malul stâng al Nistrului: „Dialoguri transnistrene”
Puțin probabil, dar eu aș lua doar partea pozitivă din acest articol și aș spune: „Da, e bine că la nivelul acesta de dezbatere publică americană cineva ridică problema Transnistriei, pentru că, dacă ne uităm, și în Republica Moldova, și în jurul Republicii Moldova dacă mai îndrăznește cineva să amintească de Transnistria o face așa, din vârful buzelor, foarte precaut, foarte atent, să nu supere Rusia”.
Deci, să nu ne închipuim că are o baghetă magică John Bolton pentru a rezolva problema din Transnistria și oricum nu e foarte, zic eu, recomandat și recomandabil pentru o țară cu capacitățile militare aproape inexistente ale Republicii Moldova să se lase implicată în niște jocuri politice și să fie utilizată ca diversiune, ca să abată atenția lui Putin de la Ucraina. Sub nicio formă nu cred că aceasta este soluția, o soluție sănătoasă, o soluție rezonabilă pentru a avansa în rezolvarea acestui conflict.”
Europa Liberă: Un fost premier moldovean a criticat aceste idei, a folosit cuvinte extrem de stringente, aș zice, nu le voi repeta, dar ideea e că nu ar trebui să-i lăsăm pe occidentali să afganizeze Moldova, adică o aluzie la eventuale escaladări. Dvs. ce așteptări aveți să se întâmple pe această dimensiune?
Armand Goșu: „Absolut nimic nu se va întâmpla. Gândiți-vă, este un politician care n-a avut niciodată anvergură foarte mare, un fost demnitar dintr-o administrație trecută, care e într-un fel pusă la index, un om care nici atunci când era în funcție nu degaja foarte multă soliditate și influență. Deci, eu nu cred că trebuie să spunem nici cuvinte grele la adresa lui Bolton, cu niciun chip cuvinte grele la adresa Occidentului nu, ci să înregistrăm contextul în care s-a scris acest articol, să vedem partea bună, pozitivă, că fostului prim-ministru la care faceți Dvs. referință – cum să spun? – îi îngheța denumirea de Transnistria pe buze când ieșea din propriul cabinet.
Deci, eu cred că e foarte bine că se discută, se amintește de Transnistria, se ține acest dosar în atenția cercurilor politice, politico-militare din Statele Unite și de acolo și la nivel NATO. Asta-i partea pozitivă, mi-aș fi dorit ca să preia această temă mult mai multă lume în Occident, în America și oameni mult mai influenți decât este astăzi John Bolton.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, autoritățile actuale moldovene au propria agendă în legătură cu acest dosar, dosarul transnistrean, unii definesc această agendă, sarcina cea mai importantă să nu admită escaladări. Corectă această abordare vi se pare?
Armand Goșu: „Moldova în acest moment nu-i într-o poziție suficient de solidă care să-i permită soluții și care în momentul în care vine un timp al soluțiilor să poată să obțină soluții în favoarea ei.
Vezi și:„Nu avem astăzi luxul și capacitatea să soluționăm dosarul transnistrean” (Ion Sturza, fost premier)
Moldova are foarte multe probleme pe care trebuie urgent să le rezolve, în același timp, reforme nu mai spun, că-s foarte multe, în același timp, trebuie să stea cu un ochi foarte atent pe ce se întâmplă în Transnistria. Suntem într-o regiune în care tensiunea în ultimele săptămâni, dacă nu luni, a crescut foarte mult și Moldova trebuie ă fie pregătită, să aibă scenarii pentru diverse evoluții.
Ascultă: „Maia Sandu și Svetlana Țihanovskaia sunt întruchiparea Ioanei d’Arc” ( Petras Auštrevičius, parlamentar european) 10 august 2021.
Asta înseamnă că ea trebuie să aibă canale de comunicare și cu Occidentul, și cu statele NATO, să aibă cu vecinii, mai ales cu Ucraina, pentru că, de fapt, Transnistria este un sandvici între Moldova din dreapta Nistrului și statul ucrainean și să aibă scenarii de intervenție în caz de criză. În același timp, Moldova să fie pregătită pentru situații în care se va pune problema resetării unui joc, rezolvării, găsirii unor soluții la problema transnistreană.
Asta înseamnă multe, asta înseamnă nu doar din punct de vedere diplomatic Moldova să fie pregătită și să aibă și niște capacități militare, pe care Moldova nu le are în acest moment, ca să se apere în fața unei mașinării militare din Transnistria și să găsească susținere pentru aceste proiecte, pentru aceste programe în diverse capitale occidentale. E o situație foarte delicată, acest guvern nu se gândea că o să izbucnească o astfel de criză, e clar că nu era pregătit pentru ea, în același timp, trebuie din mers să facă față, să găsească oameni competenți care cunosc dosarul transnistrean și care în situații de criză pot fi foarte eficienți.
Deci, iluzia că noi ne ocupăm doar de reforme interne, că las’ că facem reformă în justiție și ne lasă Rusia în pace, și transnistrenii o să stea acolo cuminți nu mi se pare în momentul acesta o idee căreia administrația de la Chișinău trebuie să-i dea curs, ci mai degrabă să fie foarte atentă la ce se întâmplă în Transnistria, la ce se întâmplă în Găgăuzia, în condițiile în care tensiunea din întreaga regiune sporește alarmant.”
Europa Liberă: Și la hotarul ucrainean?
Armand Goșu: „Bine, nu este Moldova în măsură să... Un stat neutru, un stat care și-a neglijat total apărarea și – cum să spun? – aproape că nu-i rămâne altceva decât să se roage că nu izbucnește ceva în zona regiunii Odesa, la granița cu Ucraina, pentru că foarte ușor s-ar putea destabiliza situația. Dar eu nu cred în acest moment în șansele unui conflict, cel puțin în următoarele săptămâni, eu cred că mai degrabă asistăm la un proces de descurajare prin detectare, acțiuni pe care Occidentul le dezvoltă, în care diverse fotografii aeriene din satelit arată concentrarea unor forțe terestre.
Or, Rusia niciodată nu va declanșa un atac împotriva Ucrainei sau oricărui alt stat pe care să-l anunțe la mica publicitate cu trei zile înainte. Tocmai prin faptul că în Occident se vorbește foarte mult de amenințarea rusească, asta este văzută ca o măsură de descurajare a Rusiei să întreprindă ceva politico-militar împotriva Ucrainei.”
