După mai multe tentative de a adopta noua strategie privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru următorii trei ani, Parlamentul de la Chișinău, la începutul acestei luni, a dat curs propunerii Ministerului Justiției și a trecut de a doua lectură documentul.
Care sunt noutățile acestei strategii – atât de așteptată de cetățeni și partenerii R. Moldova –, și mai ales cum se pot asigura guvernanții că reforma nu va fi făcută doar „pe hârtie” aflăm din interviul cu Ilie Chirtoacă, consilier juridic în cadrul Centrului de Resurse Juridice.
Ilie Chirtoacă: „S-a lăsat cumva mult așteptată adoptarea acestei strategii. Dacă e să ne uităm la versiunea finală-finală adoptată a strategiei, cei de la parlament au decis că aceasta se va realiza în perioada 2022-2025, adică însăși de la idee și până la adoptare a trecut atâta timp, încât autoritățile noastre au trebuit să schimbe și anii de implementare.
Este o strategie destul de ambițioasă, care, pe de o parte, are câteva acțiuni din tema de acasă, să spunem așa, nefăcută din precedenta strategie și aici sunt așa acțiuni precum reforma Curții Supreme de Justiție, acțiuni precum implementarea hărții judiciare, adică să avem mai puține instanțe judecătorești, dar cu mai mulți judecători, care sunt amplasate mai departe, dar asigură o calitate mai bună a actului de justiție.
Totodată, n-aș spune că pe ultima sută de metri, dar, odată cu instalarea noii guvernări și mai degrabă a noului președinte al Republicii Moldova, această strategie fiind adoptată, a fost întoarsă de către președintă, fiindcă, în opinia instituției președinției, aceasta nu era suficient de ambițioasă și lipseau câteva elemente-cheie, care au fost incluse acum în decembrie în noua strategie.
Și strategia prevede pentru prima oară așa-zisa evaluare externă a judecătorilor și procurorilor, despre care se tot vorbește la Chișinău, care presupune că toți judecătorii, începând cu cei de vârf, vor fi trecuți printr-un filtru atât de integritate, li se vor verifica averile, dacă s-au declarat anterior, corespund cu veniturile și cheltuielile pe care le-au avut și, totodată, profesionalismul. Și această evaluare urmează să fie făcută inclusiv cu participarea partenerilor externi, adică vor fi atrași în această comisie care va asigura acest filtru de trecere și va selecta din cei buni și cei nu prea buni persoane cu reputație înaltă, profesioniști, care nu neapărat sunt cetățeni ai Republicii Moldova, alături de autoritățile noastre care, la fel, participă în exercițiu.”
Europa Liberă: Această prevedere a fost cumva unul dintre motivele care a determinat-o pe președintă să întoarcă această strategie?
Ilie Chirtoacă: „Da! Și dacă e să luăm în general efortul de creare a unei noi strategii, el vine încă din 2019, iar strategia a fost introdusă pentru prima oară în parlament de către guvernul Chicu și ministrul justiției de pe atunci, Nagacevschi. Deci, putem spune că atât guvernarea, cât și opoziția parlamentară care este acum la Chișinău au avut un rol în scrierea acestei hărți de parcurs pentru următorii ani, doar că, odată cu noua guvernare instalată la Chișinău, anumite acțiuni au fost suplimentate în această strategie.
Vorbeam despre această evaluare extraordinară, dar și, de exemplu, restructurarea sau reforma procuraturilor specializate și, în special, a Procuraturii Anticorupție, care se vrea a fi după modelul DNA, după cel din România, adică limitarea mandatului acesteia pentru a investiga marea corupție, iar corupția mică să revină în cadrul procuraturilor simple sau chiar al organelor de poliție. Asta iarăși este o acțiune nouă.
Tot în această strategie, unul sau chiar mi se pare că primul punct din această strategie era modificarea Constituției în partea ce ține de sistemul judiciar pentru a avea garanții mai bune pentru judecători ca ei să fie independenți, excluderea unui termen de 5 ani inițial de numire în funcție, excluderea criteriului de 10 ani pentru Curtea Supremă și, între timp, parlamentul a adoptat această, iarăși, atât opoziția, cât și majoritatea parlamentară au asigurat această reformă constituțională și, implicit, în versiunea finală a strategiei acest lucru a fost bifat ca și realizat, dar au fost impuse alte acțiuni subsecvente, fiindcă modificarea Constituției e doar primul pas din această schemă.
În final, avem o strategie foarte ambițioasă și nu m-aș referi aici doar la această evaluare extraordinară a judecătorilor și procurorilor, există acțiuni importante, după cum spuneam, restante încă din strategia veche care se referă, de exemplu, la Curtea Supremă de Justiție. Strategia recunoaște chiar de la preambul, de la primele pagini că încrederea în justiție este foarte joasă și a fost așa pe parcursul ultimilor 10 ani.
Sistemul judecătoresc - reforma AIE (2011 – 2016)
- au apărut asistenții judecătorilor;
- au fost majorate substanțial salariile întâi ale judecătorilor, ulterior și ale procurorilor;
- au fost modernizate sediile mai multor instanțe;
- au fost lichidate instanțele economice despre care se spunea că ar fi fost cele mai corupte;
- a fost îmbunătățit sistemul de executare a hotărârilor judecătorești;
- a fost comasat managementul mai multor instanțe;
- magistrații au fost lipsiți de imunitate în cazurile de corupție.
Practic, dacă e să ne uităm în 2021 și în 2011 începem o nouă strategie, la fel cum a început și strategia precedentă în 2011 cam cu același nivel de încredere în sectorul justiției, care este undeva în jur de 18-20 la sută.”
Europa Liberă: Centrul pe care îl reprezentați, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, ține strânsă legătură cu specialiștii din domeniu, în special, procurorii, judecătorii, inclusiv atunci când elaborați studii, starea de spirit printre ei vizavi de această strategie care este și mă refer inclusiv la ceea ce privește această evaluare mult discutată, inclusiv la care v-ați referit?
Ilie Chirtoacă: „Eu cred că o mare parte, există un nor, așa, mare, care se numește evaluarea extraordinară și care acoperă cumva alte acțiuni ale strategiei care sunt la fel de importante și care vin să ajute, în special, profesioniștii din justiție, judecătorii, procurorii care își fac bine treaba, fiindcă sunt incluse acțiuni care să le reducă volumul de muncă, care să le îmbunătățească calitatea muncii, adică infrastructura, locul, biroul unde muncesc și alte măsuri prin care să le fie asigurată o activitate mai bună.
În partea ce ține de evaluarea extraordinară există foarte multe semne de întrebare și noi încă încercăm, în calitate de reprezentanți ai societății civile, să ne uităm în țările unde această evaluare deja a avut loc, în Albania sau în Ucraina și de acolo invităm experți și, pe de o parte, și procurori, judecători, pentru a vedea ce presupune în final acest proces.
Eu cred că judecătorii și procurorii, n-aș vrea să spun că sunt deranjați, dar privesc cu un anumit scepticism această măsură, dar ea este, de fapt, pentru a pune în valoare judecătorii și procurorii integri, fiindcă ei vor trece cu succes evaluarea și odată cu trecerea evaluării, dacă am înțeles corect, sunt prevăzute și anumite stimulente, fie de salariu, fie de funcții, adică, odată ce ai trecut prin acest filtru de integritate și profesionalism, poți să vii în față.
Și, de fapt, scopul unui asemenea mecanism care se aplică foarte rar, se aplică ca o măsură extremă și care trebuie aplicată doar în conformitate cu standardele pe care le prescrie atât Comisia de la Veneția, cât și alte foruri internaționale respectabile spun că evaluarea trebuie să aibă loc o singură dată și ea trebuie să-i identifice pe cei care nu sunt integri și nu sunt profesioniști.
Eu din experiența pe care o am la CRJM și colegii mei pot să confirme că în sistemul de justiție sunt încă mulți profesioniști de bună calitate și eu tare mult sper că acest filtru al evaluării externe îi va scoate în față și vor avea doar de câștigat din această reformă.”
Europa Liberă: Ați menționat că, în pofida strategiilor pe care Republica Moldova le-a avut de-a lungul anilor, de fiecare dată se constata că încrederea populației în justiție este mai joasă decât probabil și-ar dori autoritățile și specialiștii din domeniu.
Ilie Chirtoacă: „Da!”
Europa Liberă: Dacă vorbim despre provocări, în sensul ce ar trebui să se întâmple, schimbe astfel încât reformele și strategiile să nu rămână foarte bune pe hârtie, dar, într-adevăr, să aducă schimbări atât în domeniu, cât și în viața de zi cu zi a cetățenilor?
Ilie Chirtoacă: „O asemenea strategie atât de ambițioasă, desigur că nu trebuie grăbită, ea trebuie să aibă suport enorm bugetar și suport din partea partenerilor externi.
Rezultatele unei asemenea reforme imense sigur că nu pot fi văzute peste un an sau doi, dar la capăt de fir stă cetățeanul, cel care compare în instanță, nu știu, de două, de trei, de patru ori în cursul vieții și care atunci când interacționează cu acest sistem, el nu înțelege și nici nu trebuie să înțeleagă toate elementele și corzile care joacă acolo, dar odată ce el se adresează în instituție, el trebuie să primească o hotărâre clară, motivată care explică pe îndelete, chiar într-un limbaj simplu de ce a pierdut sau a câștigat un litigiu și doar asigurând, iată, toate aceste elemente împreună vor putea pe termen lung să-l facă pe cetățean să creadă că, uite, am avut parte de o justiție echitabilă, chiar dacă am pierdut un proces.
Rezultatele sigur că nu vor fi văzute din start, ceea ce contează este angajamentul autorităților, adică odată ce s-au pornit atât cu vetting-ul, adică cu evaluarea extraordinară, cât și cu celelalte acțiuni să le ducă până la capăt, fiindcă asta probabil a fost o provocare pentru precedenta strategie și ea a fost în final și identificată de partenerii externi, care au zis că „da, a fost o strategie foarte ambițioasă, dar care a adus doar o legislație bună, dar cu o implementare super-super nesinceră și nedusă până la capăt”, motiv pentru care și acel suport bugetar care era promis pentru realizarea strategiei nu a fost primit de către Republica Moldova.
Aceeași provocare există și aici, reformele ambițioase sunt reforme deranjante și există, evident, și din interior rezistență din partea sistemului, motiv pentru care trebuie de lucrat împreună cu sistemul. Iarăși, o greșeală a precedentei strategii a fost că, mai mult sau mai puțin, a fost un set de acțiuni impus sistemului judecătoresc.
De data aceasta pot fi identificați și am văzut că există inclusiv corp de judecători și procurori noi în sistem care pot să fie și ei în fața acestei strategii, adică dintre cei din sistem să existe un corp de judecători și procurori care să îmbrățișeze această strategie și să vrea s-o ducă până la capăt inclusiv ei.
Adică trebuie, pe de o parte, și efort din partea autorităților, din partea sistemului și un mare efort probabil despre care nu am vorbit suficient este comunicarea despre această strategie.”
