Linkuri accesibilitate

Metavers, NFT și presimțirea războiului: când nimicul devine fără preț


Informaticianul britanic Neil Papworth, cel care a trimis primul SMS din istorie (“Merry Christmas”, pe 3 decembrie 1992), fotografiat aici cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la eveniment, pe 3 decembrie 2012.
Informaticianul britanic Neil Papworth, cel care a trimis primul SMS din istorie (“Merry Christmas”, pe 3 decembrie 1992), fotografiat aici cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la eveniment, pe 3 decembrie 2012.

Principalul titlu în presa de astăzi s-ar traduce, în toate limbile, “presimțirea războiului”, venind la sfârșitul unei săptămâni de maraton diplomatic și întâlniri în Geneva, Bruxelles, Brest și Viena între feluriți oficiali din UE, NATO, SUA și OSCE, cu participarea Moscovei (cu excepția reuniunii ministeriale UE de la Brest, în Franța, unde Rusia nu a luat parte), totul pentru a discuta situația tensionată de la granița Ucrainei cu Rusia, dar și securitatea în întreaga Europa de Est.

Am scris ieri seară despre încheierea discuțiilor neconcludente, joi 13 ianuarie, cu Rusia în cadrul reuniunii OSCE de la Viena.

Rusia nu a convins pe nimeni și a rămas bălmăjind singură, este verdictul din Kiev Post, în Ucraina.

Afirmația Rusiei că se simte amenințată de Ucraina – o țară mai mică și o democrație încă incipientă – este “greu de înțeles”, cum a rezumat-o adjuncta secretarului de stat al SUA Wendy Sherman într-o conferință de presă la sediul NATO din Bruxelles.

Cu toate astea, ca într-un joc de poker diplomatic, răspunsul Rusiei a fost joi acela de a ridica bluful cu un grad: cum o anunță agenția oficială rusă TASS, vice-ministrul de externe Serghei Riabkov a spus că experții militari îl informează acum pe Vladimir Putin în legătură cu feluritele opțiuni în cazul înrăutățirii situației în jurul Ucrainei. Ba chiar, Riabkov a avertizat că dacă tensiunile cu occidentul nu se aplanează, Moscova nu poate exclude desfășurarea de trupe rusești în Cuba sau Venezuela.

London calling

Presa britanică continuă în acest timp să speculeze flegmatic și imperturbabil asupra viitorului politic al lui Boris Johnson. The Daily Telegraph, ziarul în care Johnson a publicat până în momentul în care el a devenit președintele partidului conservator (Tory) și șef al guvernului, scrie astfel că ministrul finanțelor, Rishi Sunak, care i-ar putea fi succesor, se distanțează acum de el.

Întreaga afacere în jurul încălcării regulilor sanitare de către Johnson în calitatea sa de prim ministru este ceea ce britanicii numesc un marmalade-dropper, adică ceva atât de shocking, încât te sufoci de indignare.

Totul va fi cu mai exploatabil politic, cu cât The Telegraph arată că vrea să facă din asta o afacere politică: anul trecut, în aprilie 2021, în ajunul îngropării prințului Philip, consortul reginei Elisabeth II, când fotografiile presei o arătau pe aceasta veghindu-i singură trupul, din pricina regulilor sanitare și ale distanțării sociale, Boris Johnson dădea mari petreceri alcoolizate în locuința sa oficială din Downing Street.

'The Tories s-ar putea regăsi îngropați de istorie”, dacă nu trag o lecție din degringolada lui Johnson, estimează, tot în The Daily Telegraph, Allister Heath.

«Lupii Cenușii» turci din Suedia

Într-o cu totul altă paradigmă, citim astăzi în ultimul număr al săptămânalului Courrier International, care oferă în traducere cele mai bune articole ale săptămânii din presa de pe întreaga planetă, o anchetă-reportaj, tradusă din cotidianul suedez Dagens Nyheter, despre Nyans (“Nuanță”), partidul musulmanilor din Suedia.

Fondat de suedezul de origine turcă Mikail Yüksel, care anterior fusese exclus din Partidul Centrist pentru legăturile sale cu Lupii Cenușii, altfel zis cu neo-fasciștii turci, Yüksel a fondat un partid identitar și confesional, bazat pe Islam, pe apărarea dreptului femeilor de a purta vălul islamic și care dorește să impună o “discriminare pozitivă” ce ar ține cont de “originea etnică a alegătorilor și candidaților”.

Anul trecut, Lupii Cenușii turci au fost interziși în Franța, după ce serviciile secrete au dejucat o serie de atentate plănuite împotriva unor activiști kurzi sau armeni.

Formațiunea islamică suedeză Nyans, care duce o campanie asiduă în moschei și în mahalele industriale sărace, își dorește să între în parlament (Riksdag) în alegerile generale din septembrie, anul acesta.

Tot atunci, va fi urmărit cu mare atenție scorul partidului extremei drepte, Democrații Suediei (Sverigedemokraterna), care la alegerile legislative din 2018 au obținut 17,5% din totalul național al voturilor. În ultimele două decenii, proporția de cetățeni suedezi născuți în străinătate a urcat la aproape 20% din totalul populației, ajungând la un suedez din cinci, majoritatea acestora provenind din Siria și Irak.

NFT, Metavers: când nimicul devine fără preț

În sfârșit, săptămânalul politico-satiric francez Charlie Hebdo oferă (doar în ediția pe hârtie) un articol-analiză despre nebunia care a lovit planeta (virtuală) odată cu irupția a ceea ce se numește NFT (non-fungible tokens). (Despre “Metavers”, viitorul univers virtual lansat de Mark Zuckerberg și menit a înlocui Facebook și alte platforme, am mai scris aici, în: « „Meta” are cratimă: Facebook și viitorul sub cască virtuală»)

Și iată, primul SMS din istorie: «Merry Christmas», trimis în decembrie 1992 și “vândut” acum, recent, cu ocazia Crăciunului, pentru 100.000 euro.

Este vorba de doar două cuvinte trimise de tânărul informatician englez Neil Papworth (cf. în foto mai sus) pe 3 decembrie 1992 (s-au făcut trei decenii de atunci). Papworth avea doar 22 de ani când a trimis, din computer, unui prieten aceste două cuvinte: "Merry Christmas.”

Întreabă Charlie Hebdo: «Ce posedă cumpărătorul [care a plătit 100.000 euro] pe asta? Telefonul pe care s-a afișat SMS-ul? Nu. Dreptul exclusiv de-a fi singurul care poate să retransmită acest mesaj? Nici măcar asta, desigur. Este doar proprietatea intelectuală a unui SMS pe care oricine poate să-l folosească.»

Și, continuă Charlie Hebdo: «Există pe Terra circa 56 de milioane de milionari care nu știu ce să mai facă cu banii. A apărut o lume paralelă cu a noastră în “Metavers”. Astfel, în decembrie, un iaht virtual a fost cumpărat în Metavers pentru 600.000 euro. Plătit în criptomonedă, el e ancorat lângă o insulă virtuală.»

Și, încheie Charlie Hebdo: «Putem conta pe vedete pentru a alimenta mașinăria imbecilităților. Astfel, poetul Snoop Dogg posedă un conac în metavers, lângă care și Adidas a cumpărat niște “terenuri”. Semn că speculația imobiliară reală nu mai satisface capitalismul actual.»

Metavers, NFT și presimțirea războiului: când nimicul devine fără preț…

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

XS
SM
MD
LG