După un pas înapoi făcut vineri de autorități, care au votat o lege ce permite implicarea Uniunii doar în dosare care nu conțin suspiciuni de corupție, avocații s-au declarat mulțumiți de compromisul atins și au renunțat la grevă. Președinta Maia Sandu, pe de altă parte, a promulgat, la doar două zile de la adoptare, legea cu noile modificări. Relatează Liliana Barbăroșie.
Legea, care i-a nemulțumit pe avocați făcându-i să-și abandoneze timp de patru zile procesele, a pornit în procedură legislativă cu prevederea ca Uniunii să nu i se ceară deloc acordul pentru cercetarea membrilor ei. Avocații, care cred că au nevoie de acest acord ca o „garanție suplimentară de independență”, au declarat grevă pentru ca legea să nu fie votată în varianta sa inițială.
Vineri, când actul normativ a ajuns în dezbatere finală în parlament, majoritatea PAS a acceptat parțial doleanțele avocaților și a lăsat valabilă încuviințarea Uniunii în toate cazurile, cu excepția celor în care avocații ar fi ei înșiși suspectați de corupție. Drept urmare, acest anunț de luni al președintelui Uniunii, Dorin Popescu:
„Astăzi, 24 ianuarie 2022, Consiliul Uniunii Avocaților a hotărât de a înceta acțiunile de protest începând cu 25 ianuarie 2022, a interveni către comisia juridică din parlament, ministerul justiției, cu solicitarea de a crea un grup de lucru, până la 15 februarie 2022, în vederea elaborării până în aprilie 2022 a unor proiecte de lege pentru fortificarea garanțiilor de independență a avocaților. În caz de ignorare a acestor revendicări din partea autorităților, Uniunea avocaților își rezervă dreptul de a reveni la grevă. ”
Disputa s-a rezolvat astfel, cel puțin pentru o vreme, dar autorităților le rămâne încă sarcina să soluționeze o altă miză a aceleiași legi, aparent mai importantă, cea de a-i împiedica să acceadă în meserie fără examen pe foștii judecători și procurori despre care cred că ar putea să profite de lege, în caz că n-ar trece de evaluarea externă ce stă să înceapă.
Legea a fost modificată ca să admită scutirea procurorilor și judecătorilor de examenul de la intrarea în cealaltă breaslă anul trecut de majoritatea parlamentară de atunci dominată de socialiști, iar dintr-un număr de 69 de actuali pretendenți la licența de avocat, 49 sunt foști sau actuali procurori, iar alții 8 foști magistrați, mulți plecați din sistem după venirea la putere a formațiunii PAS.
Deciziile în privința acestor cereri ar urma să fie luate marți, într-o ședință a comisiei de licențiere a Uniunii Avocaților, iar formațiunea PAS de la guvernare se teme că aceste decizii ar putea fi în favoarea solicitanților, ceea ce ar fi o evoluție nedorită de ea. Promulgarea grăbită de azi a legii de către președinta Maia Sandu, la doar două zile de la adoptare, pare tocmai asta să urmărească – să nu permită eliberarea unor noi licențe de avocat fără examen.
Mai mulți parlamentari ai formațiunii PAS de la guvernare au sugerat în aceste zile că garanțiile cerute de avocați ar fi doar un pretext, iar întregul protest al acestora ar putea să ascundă altceva, de exemplu o cârdășie cu judecătorii și procurorii dornici să ajungă în avocatură fără examen. Ideea a fost admisă într-un interviu la Europa Liberă și de șefa comisiei parlamentare juridice din legislativ, Olesea Stamate:
„În contextul începerii evaluării extraordinare a judecătorilor și procurorilor care urmează să demareze pe la mijlocul anului curent, mulți probabil s-au gândit că își iau și licența de avocat, o au în rezervă și, dacă nu trec evaluarea la judecători sau la procurori, cel puțin mă regăsesc printre avocați,” a spus ea și a continuat: “Este clar că pe undeva s-a strecurat și interesul opoziției de a alimenta acest protest al avocaților și cumva a mai turna gaz pe foc împotriva guvernării și doi – nu exclud faptul că anumite grupuri de interese aveau interesul de a tergiversa și de a amâna adoptarea acestei legi, ca între timp să mai intre în breaslă, în avocatură dintre cei care au depus dosarul în perioada din aprilie până acum fără examen.”
Autoritățile de la Chișinău, care spun că-și doresc o curățare de corupție a întreg sistemului de justiție, își pun miza mai ales într-o evaluare externă, așa numitul veting, aplicat mai rar, dar recomandat la nivel internațional unor state cu probleme mari în justiție.
Această evaluare ar trebui abia de acum încolo să înceapă, dar mulți procurori și judecători deja au abandonat sistemul, unii din proprie inițiativă, iar alții forțați de noile împrejurări.