Premierul britanic Boris Johnson, aflat la sediul NATO de la Bruxelles, s-a opus categoric oricărui compromis cu Rusia pe teme de securitate, care ar putea marca revenirea la „sferele de influență” din perioada Războiului Rece.
„Trebuie să rezistăm, să ne opunem oricărei încercări de a întoarce la vremurile în care soarta națiunilor este decisă peste capul lor de către o mână de mari puteri. Și vreau să subliniez că nu este vorba doar despre Rusia, așa cum NATO în sine nu este doar despre Rusia. (...) Este vorba despre susținerea principiilor fondatoare ale unei alianțe care poate mai mult decât orice altă instituție, a adus stabilitate și pace, prosperitate lumii. Și aceasta trebuie să fie piatra de temelie a eforturilor noastre diplomatice” a declarat premierul britanic la conferința de presă cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.
Din decembrie, Moscova a cerut oficial garanții că NATO va renunța la politica „ușilor deschise”, ceea ce ar elimina perspectiva ca Ucraina sau altă fostă republică sovietică să se mai alăture Alianței Nord-Atlantice. Totodată, a cerut reducerea prezenței militare NATO în Europa la nivel pre-1999 (anul când a început extinderea spre este a NATO).
Marți, la Kiev, președintele Franței, Emmanuel Macron vorbea – fără a intra în detalii – despre „noile abordări” pentru garantarea securității în Europa care ar fi apărut în cursul discuției sale de câteva ore, cu o seară înainte, cu președintele Vladimir Putin, la Moscova. . „Este și pentru noi important ... să avem aceste elemente de garanții de securitate. În ultimele zile au apărut noi abordări și dorim să continuăm să lucrăm la ele”, a spus el reporterilor.
Ce acord poate exista între Franța și Rusia?
La capitolul „garanții de securitate”, Macron a afirmat că a primit promisiuni din partea președintelui rus că nu va lansa nici o manevră militară care să tensioneze și mai mult situația de la granița cu Ucraina. Afirmație respinsă însă de Kremlin imediat, prin purtătorul său de cuvânt Dmitri Pesko: „Ce acord poate exista între Franța și Rusia?” s-a întrebat Peskov, când Franța nu este „liderul acestei alianțe. Altă țară are ultimul cuvânt” – referire desigur la Statele Unite.
Pentru premierul britanic, strategia de urmat în actuala confruntare cu Rusia este „o descurajare puternică, paralel cu eforturi diplomatice de lungă durată. „Sunt timpuri foarte periculoase”, a apreciat Johnson la conferința de presă de la Bruxelles, „iar în joc sunt regulile care protejează toate țările, mari sau mici”.
Secretarul general NATO, Jen Stoltenberg a anunțat că săptămâna viitoare, la reuniunea miniștrilor apărării din Alianță, s-ar putea decide trimiterea de forțe militare suplimentare în țările din flancul sud-estic. „Acțiuni agresive din partea Rusiei vor duce la o mărire, nu la o reducere a prezenței NATO” a avertizat Stoltenberg, la conferința de presă cu premierul britanic Boris Johnson.
Stoltenberg a mai spus că pentru moment nu este nici un indiciu că Rusia ar vrea să reducă tensiunile în jurul Ucrainei. „Trebuie să fim pregătiți pentru ce ar putea fi mai rău, fără să renunțăm însă la eforturile de a găsi o soluție diplomatică”.
Același refren la Moscova: „Am fost mințiți de la reunificarea Germaniei” (Serghei Lavrov)
„Am fost înșelați de mai multe ori de când Germania s-a reunificat [n.r.1990] (...) și acum încearcă [Occidentul] să ne înșele cu privire la angajamentele pe care le-am coordonat cu toții în cadrul OSCE cu privire la indivizibilitatea securității” a declarat joi, la Moscova, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov.
Vorbind la o conferință de presă alături de ministra britanică de externe Liz Truss , Lavrov a susținut că libertatea oricărei țări de a-și alege alianța din care face parte – susținută de Occident – nu poate fi impusă în detrimentul altui principiu, agreat în cadrul OSCE, și anume „respectul pentru nevoile de securitate ale fiecărei țări”.
Lavrov a afirmat din nou că este dreptul suveran al Rusiei de a organiza manevre militare pe teritoriul său, că Rusia nu amenință Ucraina și nici nu vrea să atace țara vecină.
