Ce dorește de fapt Vladimir Putin, ce vrea el să obțină prin aceste manevre, care sunt o combinație de presiune militară și bluf diplomatic în jurul Ucrainei?
Este o întrebare la care caută să răspundă săptămânalul Courrier International, cel care oferă în traducere cele mai bune articole ale săptămânii din presa de pe întreaga planetă. Courrier Internațional ne oferă în ultimul său număr un eseu al politologului și jurnalistului Timothy Garton Ash, publicat în The Guardian, și intitulat: «Putin știe exact ce vrea în Europa de est - dar Occidentul nu».
Ce spune Timothy Garton Ash este că după ce Putin a devenit marele suveran autoritar al Rusiei, Occidentul a avut de ales între două mari modele ireconciliabile: “modelul Helsinki" (fiecare țară suverană între frontierele sale intangibile) și “modelul Ialta” (cel al “sferelor de influență” între Rusia și Occident).
Timothy Garton Ash argumentează că Putin știe foarte bine ce vrea: el dorește Europa de la Ialta, în care lui să-i revină control asupra Europei de est, văzută ca o zonă-tampon; Occidentul ar trebui însă să apere «modelul Helsinki», cel al inviolabilității frontierelor unor țări văzute ca suverane, egale și cu granițe inviolabile.
(Am mai încercat deja aici un răspuns la întrebarea “ce este în capul lui Putin”)
În acest timp, Joe Biden le-a cerut americanilor să părăsească Ucraina. Președintele SUA a declarat joi că „lucrurile ar putea scăpa rapid de sub control” în Ucraina și le-a cerut cetățenilor americani să părăsească țara, relatează CNN.
Joe Biden a asigurat însă că situația nu implică deocamdată „trimiterea de soldați americani pentru a-i salva pe concetățenii blocați acolo”, dar: dacă „americanii și rușii ar începe să tragă unul în altul, am avea un război mondial”, a avertizat el. Cu puțin timp înainte de declarațiile președintelui american, ambasadoarea SUA la Națiunile Unite îndemnase China să „încurajeze rușii să aleagă ceea ce trebuie” în criza ucraineană.
La ce nivel poate însă coborî retorica Kremlinului s-a văzut din răspunsul dat de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, care a spus, potrivit Kommersant, vorbind despre retorica omologului său ucrainean Dmitri Kuleba: «Asta e școala lui Goebbels».
Lavrov se referea la refuzul Kievului de a discuta direct cu «republicile populare» din Donețk și Luhansk, dar ceea ce face Lavrov vorbind astfel e ce se numește “reductio ad Hitlerum"... Este un sindrom identificat încă din 1953: e vorba de ceea ce Leo Strauss numea “reductio ad Hitlerum” într-o dezbatere în contradictoriu.
Conceptul a fost apoi reluat recent de de așa-numita “lege a lui Godwin”, formulată în 1990, care spune: „Cu cât o discuție stupidã se prelungește mai mult, cu atât probabilitatea unei comparații în care sunt implicați naziștii sau Hitler crește.”
(Cât despre Goebbels, invocat de Lavrov în cazul Ucrainei, acela a fost ministrul propagandei al lui Hitler, iar remarca lui Lavrov este pusă astăzi în evidență de ziarul rusesc de opoziție Kommersant.)
Economia europeană: Germania tace, Cehia plătește
În acest timp, Germania tace. Desigur, Germania are nevoie de gazul rusesc, dar trebui și să ia o poziție politică. Cancelarul Olaf Scholz se trezește, scrie astfel cu ironie The Economist, în Marea Britanie.
La rubrica economică, site-ul cehesc Týdeník Echo scrie în vremea aceasta despre cum Cehia, țară care până acum a beneficiat în totalitate de fondurile europene, va deveni foarte curând un contribuitor net.
Altfel zis, dată fiind sănătatea economiei sale, Cehia, care până recent primea de la UE mai mult decât plătea, își va vedea acum rolul inversat. Foarte curând, Cehia va contribui net la bugetul UE altfel zis, va intra printre cele mai dezvoltate și mai dedicate proiectului european, așa încât din beneficiar, va deveni contribuitor net la bugetul european, ceea ce, potrivit Týdeník Echo nu pare să încânte pe toată lumea la Praga.
Wagner și chiria Walkiriilor
Revenind la Ucraina, presa în mai multe țări ale Europei occidentale își continuă introspecția și analizele în ceea ce constituie realitatea prezenței mercenarilor ruși în țări din Africa, cum se întâmplă cel mai recent în Mali.
Este vorba de compania rusească de mercenari cunoscută sub numele de Wagner. The Guardian, în Marea Britanie, scrie cum această grupare de mercenari, armată neoficială și nereglementată, ba chiar teoretic ilegală în Rusia, a apărut pentru prima oară in 2014, odată cu ocuparea Crimeii si declanșarea conflictului din Donbas.
Fondatorul si șeful grupării este Evgheni Prigojin, supranumit „Bucătarul lui Putin” (cf. foto), care pe lângă această grupare armată mai conduce și o „uzină de troli” din ciber-spațiu. Prigojin este vizat de sancțiuni SUA pentru amestec în alegerile americane prezidențiale din 2016 și e urmărit de FBI pentru fraudă.
Recent, compania Wagner s-a extins în mai multe țări africane, în special în acelea din care Franța se retrage, precum Republica Centrafricană, iar acum, mai recent, sunt semne limpezi că mercenarii ruși (și Kremlinul prin ei) ar avea ochii pe Mali.
People: rapperul Snoop Dog acuzat de viol
În sfârșit, la rubrica People: Calvin Broadus, mai cunoscut sub numele de Snoop Dogg, a devenit subiectul unei plângeri de viol în fața unui tribunal federal din SUA, cu câteva zile înainte de concertul său mult așteptat în cadrul Super Bowl, finala campionatului de fotbal american, cum o relatează site-ul revistei People.
Potrivit acuzației, faptele datează din mai 2013 și au avut loc în culisele unui concert. Plângerea, care vine după eșecului medierii între cele două părți, îl vizează și pe Bishop Don Juan, personalitate a lumii hip-hop și prieten de multă vreme al lui Snoop Dogg.
