Despre starea drumurilor din Republica Moldova și greva transportatorilor auto, despre soarta gărilor auto și a CFM, dar și despre noul Fond pentru Dezvoltare Regională cu cum va fi gestionat, Valentina Ursu a discutat cu vicepremierul Andrei Spînu, ministrului Infrastructurii.
Prima parte a interviului, AICI.
Europa Liberă: Un alt subiect de actualitate – protestul transportatorilor și revendicările pe care le înaintează ei, insistând să fie mărit tariful pentru călătorie. Ați discutat cu ei, continuați să negociați, la ce concluzie ați ajuns? Noi am văzut revendicările pe care le înaintează ei, ca să fie scutiți de taxe, de...
Andrei Spînu: „Sunt mai multe probleme, subiectul transportului este unul complex, nu este un subiect simplu, este extrem de complex, care, din păcate, a fost și el lăsat uitării. Or sunt foarte multe probleme și cea mai simplă pe care o știe toată lumea este cât de vechi sunt microbuzele și autobuzele care sunt de peste 20 de ani. Ca să vă dau cifre: 80% din acest transport este de peste 16 ani, 40% din transportul implicat este de peste 20 de ani. Deci vorbim despre faptul că aproape jumătate din acest transport are o vârstă de peste 20 de ani.”
Europa Liberă: Și atunci la siguranța cetățeanului cine se gândește?
Andrei Spînu: „Păi, exact asta spun și eu. Și eu am spus din start, și regret acest comportament al unora, al unui grup mic, și știu că unii se supără, dar când spun „grup mic” nu mă refer la toți transportatorii, dar la cei care au decis să meargă pe această cale de a face grevă și a șantaja oamenii...”
Europa Liberă: Dreptul la grevă nu e interzis, dle Spînu.
Andrei Spînu: „Nu, și eu îl respect și ați văzut că în continuare îl respect. Astăzi am avut o întâlnire și le-am spus: „Nu sunt împotrivă ca să protestați, să faceți grevă, este un drept care eu personal cred că este unul de bază într-o democrație”. Or, eu am protestat la fel de mult, ca mulți dintre noi, am stat ani la rând în...”
Europa Liberă: Da, dar știți că, dacă nimeni nu reacționa, atunci acțiunile de protest își pierdeau din efect?
Andrei Spînu: „Nu, dar nu a fost, asta și încerc să spun, asta cred că este a 10-a sau a 11-a întâlnire pe care o am cu transportatorii, nu a fost niciodată ca eu să nu reacționez la discuțiile lor. Mai mult decât atât, am scos primul ordin referitor la stabilirea tarifelor spre consultări, am primit propuneri, am decis să-l mai publicăm o dată, pentru că am luat în calcul o parte din propuneri. Noi eram în etapa de consultări ale acelui ordin, am văzut creșterile de preț la motorină, am ajustat iarăși. Deci este un proces, stabilirea tarifelor nu este o chestie de înțelegere în culise, că s-a întâlnit un transportator cu ministrul și au dat din deget, și au stabilit tariful, este o metodologie, sunt niște calcule, este implicată foarte multă lume, am solicitat date de la transportatori ca să ne ofere, mai mult decât atât...”
Europa Liberă: Ce e la mijloc atunci?
Andrei Spînu: „La mijloc nu este nimic, este un proces normal de stabilire a acestui tarif...”
Europa Liberă: Deci au dreptate ei că cer aceste privilegii?
Andrei Spînu: „Într-o anumită măsură – au, în altă măsură – nu au. Și asta trebuie să o spunem, și ei trebuie să o înțeleagă, faptul că nu au reînnoit parcul, din păcate, nu au dreptate...”
Europa Liberă: Da, dar faptul că e în creștere tariful la carburanți nu e vina lor?
Accizul – da, probabil au dreptate, dar faptul că nu eliberează bilete – nu au dreptate...
Andrei Spînu: „Așa, corect. Faptul că crește prețul la motorină, asta și spun, că le dau dreptate, faptul că d-lor cer anumite revendicări de reducere a taxelor, cum ar fi accizul – da, probabil au dreptate, dar faptul că nu eliberează bilete – nu au dreptate. Și eu asta încerc să le spun, că în momentul în care dvs. solicitați o reducere de taxe, haideți mai întâi să facem pe rând: să fiscalizăm domeniul. Eu să mă asigur și noi toți să ne asigurăm că toți călătorii primesc un bilet și în baza acestor informații noi putem să discutăm, să ne asigurăm că toate rutele sunt făcute, or nu venim și solicităm reîntoarcerea accizului la motorină pentru rute care nu sunt făcute. Și haideți să înțelegem că noi suntem în a șasea lună de guvernare, eu le-am promis un plan serios de reformare a transportului.”
Europa Liberă: Și care va fi finalitatea?
Andrei Spînu: „Finalitatea este următoarea, astăzi am avut ultima consultare, înainte de a veni la Dvs. Le-am promis că luni vom lua deciziile finale, iar marți dimineață voi ieși într-o conferință de presă pentru a explica viziunea pe reformarea transportului de pasageri. Or, noi avem multe probleme: reînnoirea parcului, modificări la Codul transportului, transportul ilicit, foarte important...”
Europa Liberă: Mai este mult transport ilicit?
Andrei Spînu: „Sigur, sigur că este foarte mult! Și vorbim nu doar de astea, vorbim și de zona taxiului, spre exemplu, în care iarăși, că transportul de pasageri nu înseamnă doar rutele raionale, interraionale, sunt mai multe probleme.Toată lumea știe că pe parcursul timpului s-au făcut rute peste rute, trebuie să facem regulă în toate rutele care sunt, astfel ca transportatorii să fie într-o concurență corectă. Or și ei îmi spun, noi avem rută într-un sat de, nu știu, 1.000 de oameni rute la 15 minute în sensul în care una pornește de acolo, iar alta vine de la 10 km și tot trece pe acolo și vă dați seama că noi înțelegem că populația a scăzut în multe sate, respectiv trebuie să recalibrăm totul și acest proces va dura. Mai mult decât atât, Dvs. trebuie să cunoașteți și cetățenii care ne aud cunosc că administrația publică locală nu are nici un rol în procesul acesta, nici unul, primarii îmi spun, că am făcut câteva consultări și cu CALM-ul în paralel, și ei spun: „Noi ne trezim că o rută nu mai este la noi în sat sau s-a schimbat orarul și noi nici nu știm”. Și eu zic că nu mi se pare corect ca primarii să nu fie implicați, or sunt situații diferite în care primarii sau locuitorii ar fi gata să plătească un pic mai mult, dar să aibă mai multe rute sau să fie schimbat graficul, nu știu, să intre prin sat și toate aceste lucruri trebuie revăzute. De asta și spuneam că este o reformă complexă și importantă pe care noi o vom face și marți se va anunța foarte clar care este planul ministerului pentru acest sector.”
Europa Liberă: Soarta gărilor auto rămâne cea care este?
Andrei Spînu: „Soarta gărilor auto... Iarăși, după 30 de ani, noi nu avem un regulament de funcționare a gărilor, nu avem un regulament sau o metodologie de stabilire a tarifelor la gară, noi avem acest parteneriat public-privat cu gările auto moderne care au fost făcute în perioada lui Plahotniuc și știm toți cine sunt beneficiarii.”
Europa Liberă: Ilan Șor, așa se zice.
Andrei Spînu: „Așa, vedeți...”
Europa Liberă: Și parteneriatul acesta public-privat va continua?
Andrei Spînu: „Și parteneriatul acesta parteneriat public-privat a fost făcut așa ca să fie foarte greu să ieși din el, or, ieșirea din el, așa, cu cuțitul...”
Europa Liberă: Pentru că e pentru zeci de ani?
Știu că răbdarea este la limită...
Andrei Spînu: „Corect! Și vă dați seama, eu am spus asta transportatorilor: „Nu mă faceți să iau decizii acum, care peste trei ani în judecată sau în arbitrare va trebui să plătesc, nu eu, dar statul să plătească zeci de milioane de lei”. Sunteți de acord cred că cu asta? Pentru că atunci când s-a făcut acel parteneriat public-privat, la fel cu aeroportul și cu altele, s-a făcut nu în interesul țării, așa cel puțin eu înțeleg, și este nevoie de un pic de răbdare. Știu că răbdarea este la limită, înțeleg perfect, că astăzi au fost cred că vreo 40 de transportatori, înțeleg că este la limită, dar aceste timpuri complicate, grele, pe care noi le-am moștenit, ele vor trece și vom ajunge încet, am zis că la toamnă vom avea o altă situație în tot domeniul. Și eu sunt gata să am 100 de întâlniri, doar să avem cumva discuții constructive și să înțelegem care sunt problemele, tariful nu le va rezolva pe toate, că noi putem să creștem tariful, dar să avem de două ori mai multe rute decât este nevoie și vor merge cu tarif mai mare, dar vor merge cu câte doi călători sau cum spun unii transportatori să creștem tariful, dar avem situații în care de la nord sau de la sud până la Chișinău e mai scump decât să zbori cu avionul din Chișinău la Milano.”
Europa Liberă: Apropo, vorba Dvs., sunt mai multe feluri de transport, inclusiv aerian, feroviar. Mulți cetățeni deseori își pun întrebarea – de ce atât de costisitoare sunt biletele de avion?
Andrei Spînu: „Pentru că avem un parteneriat public-privat și pentru fiecare pasager se plătește 25 de euro, 25 de euro costă taxele aeroportuare, cu mici excepții.”
Europa Liberă: Dar intenția era că totuși să fie redus acest tarif?
Andrei Spînu: „Am discutat de câteva ori și de fiecare dată mi se pune contractul în față, care are o clauză care spune că nu poate să fie mai mic decât atunci când a fost semnat contractul. Acum închipuiți-vă că noi luăm o decizie în care să-l punem mai mic, imediat merg în instanțe și toți acești bani se vor lua din bugetul statului. Deci, pe aeroport, s-a făcut și Consiliul Suprem de Securitate, știu că se lucrează serios, la fel pe toate parteneriatele publice-private trebuie să lucrăm serios, dar atent, ca să nu prejudiciem statul Republica Moldova de milioane de lei.”
Europa Liberă: Și situația căilor ferate care este, cum ați descrie-o astăzi?
Andrei Spînu: „De perspectivă, dacă aș descrie-o așa, și mă bucur că cu salariile încet-încet se rezolvă, din informația pe care am solicitat-o chiar săptămâna aceasta, în luna martie-aprilie cel târziu, salariile curente sunt achitate integral, iar...”
Europa Liberă: Da, dar restanțele?
Andrei Spînu: „Iar restanțele până în primăvară vor fi închise toate, și asta este bine. Evident că am avut și un an agricol foarte bun care a contribuit la creșterea transportului marfar. Știți că avem proiectul de reabilitare a tronsonului de cale ferată de până la Giurgiulești, discutăm și cu România, și cu guvernul francez pentru a dezvolta tronsonul Chișinău-Iași cu dublu ecartament, sunt mai multe proiecte la care suntem destul de avansați. Eu cred că încet-încet calea ferată ar trebui să devină o alternativă de transport atât de marfă, cât și de pasageri.”
Europa Liberă: Deci poate fi reanimată?
Andrei Spînu: „Nu că poate, ea trebuie să fie reanimată, ori dacă noi nu vom reanima calea ferată, și am spus-o și în parlament, vom face drumuri și se vor strica peste trei ani, că nu poți să, mă refer drumurile rutiere, sunt anumite tipuri de marfă care e obligatoriu să le duci pe calea ferată pentru a nu strica tot drumul și a nu crea ambuteiaje, și a nu face presiune pe acest segment.”
Sunt anumite tipuri de marfă care e obligatoriu să le duci pe calea ferată...
Europa Liberă: Infrastructura rutieră și nevoia de a investi în această infrastructură, cum vi se pare?
Andrei Spînu: „Mi se pare că avem o problemă serioasă, am zis-o tuturor: fără investiții și parteneri de dezvoltare acest domeniu va trena mult timp. Și asta fac, caut soluții, în anii următori vom avea investiții, deja în jur de jumătate de miliard de dolari investiți în drumuri de la parteneri, Banca Mondială, BERD, BEI și în continuare căutăm și alte surse de finanțare, bani la buget pentru dezvoltarea drumurilor și infrastructurii drumurilor nu vor fi degrabă sau vor fi puțini și asta n-o ascund. Deci acei bani pe care îi avem, știți că am alocat primăriilor mai mult, dar ei mai mult vor fi folosiți pentru întreținerea...”
Europa Liberă: ...drumurilor decât pentru construcție și reconstrucție.
Andrei Spînu: „Mai ales când vorbim de proiecte serioase: centura Chișinău sau autostrada, aici este nevoie de investiții de milioane, zeci de milioane.”
Europa Liberă: Dar podurile acestea pe care intenționați să le construiți între Republica Moldova și România?
Andrei Spînu: „Ele sunt finanțate integral de Guvernul României.”
Europa Liberă: Dar vor fi date în exploatare?
Andrei Spînu: „Pe podul de la Giurgiulești deja se circulă, pe el mai sunt câteva lucrări care trebuie finalizate, podul de la Ungheni – sunt lucrări de proiectare, în decurs de doi ani, trei maximum, vor fi finalizate lucrările. Știm că este un pod la Leova și discutăm acum exact unde să fie construit, voi discuta și mâine, căutăm soluție să construim un pod și în zona de nord, inclusiv care să conecteze sau să fie cumva la pachet cu podul Soroca-Iampol. Pe Soroca-Iampol suntem extrem de avansați, partea ucraineană deja a aprobat hotărârea de guvern, noi în următoarele ședințe o vom aproba și noi, se face licitație pe proiectare și ne vom mișca și acolo.”
Europa Liberă: Ați aprobat în parlament Fondul pentru Dezvoltare Regională, am discutat cu foarte mulți reprezentanți ai administrației publice locale, unii sunt mulțumiți, alții mai puțin mulțumiți, pentru că încă nu este clar cum vor fi accesate aceste fonduri. Ați putea să le explicați și primarilor, și nu doar primarilor, dar și cetățenilor?
Andrei Spînu: „Eu, în primul rând, vreau să le mulțumesc primarilor și CALM-ului, pentru că există un interes extrem de mare. Și aici o să fiu de acord că există și extrem de multe suspiciuni din partea primarilor...”
Europa Liberă: Foarte multe!
Andrei Spînu: „Suspiciunile țin mai mult de experiențele din trecut, se gândesc că va fi politizat, că nu se va găsi...”
Europa Liberă: Și politizarea, dar și că-i puneți pe toți pe același cântar, pentru că unii primari ar trebui să muncească în sudoarea frunții ca să elaboreze, să poată obține un proiect, alții, știți cum, dacă există fondul – statul e dator să direcționeze bani.
Andrei Spînu: „Nu, noi nu o să-i punem în condiții diferite, noi pe toți o să-i punem în condiții egale. Și am spus de mai multe ori că noi deja am demonstrat asta atunci când am direcționat cele 400 de milioane pentru drumuri la toate primăriile în baza unei formule, 100%. La fel am demonstrat când am aprobat cele 46 de proiecte de dezvoltare regională. Dacă o să vedeți, sunt proiecte încă de doi ani, deci nu am interveni să le schimbăm, să le dăm de la un raion la altul politic, am ales extrem de profesionist cele mai bune proiecte ca să le finanțăm. Ce ține de Fondul Național de Dezvoltarea Regională și Locală, noi am avut și ieri o discuție cu reprezentanții, au fost peste 140 de primari, proiectul regulamentului, legea a fost aprobată, dar legea spune că va fi un regulament, proiectul regulamentului este în avizare, CALM-ul deja s-a pronunțat, inclusiv ieri am primit o serie de modificări, foarte multe propuneri bune și până la sfârșitul lunii februarie acest regulament va fi aprobat. În mare parte vom ține cont de toate propunerile care au fost înaintate, însă și primarii, și administrația publică locală trebuie să înțeleagă că acesta este un prim pas, ori noi știm, a fost și promisiunea dnei președinte, așa-numitul „sat european”, în care vrem să ajungă la două miliarde de lei anual, vorbim acum de 800 de milioane, vor veni banii din România, din care o parte vor fi alocați aici.”
Europa Liberă: Din acele 100 milioane de euro?
Andrei Spînu: „Da. Și acest buget posibil să crească chiar și anul acesta. Acest prim test pe care îl facem anul acesta ne va învăța foarte multe lecții și vom interveni să schimbăm astfel ca să facem un mecanism unic pentru toată administrație publică locală, ca să aplice și să-și poată dezvolta proiecte.”
Europa Liberă: Dar în 30 de ani de independență majoritatea guvernelor au spus că se uită la toate primăriile cu aceiași ochi, iar primarii de fiecare dată spuneau că alocările vin în funcție de culoarea politică și doar dacă consiliile raionale decid cui să direcționeze banii acolo ajung?
Andrei Spînu: „Consiliile raionale decid pe banii pe care îi gestionează, nu pe banii din Fondul de Dezvoltare Regională și eu cred că sunt de acord cu primarii. Da, e adevărat, pe parcursul timpului nu a fost suficientă voință politică din partea guvernărilor pentru a aloca bani nu în funcție de culoarea politică, dar în funcție de prioritate și în funcție de cât de bun este proiectul. Și din acest motiv noi solicităm documentația de proiect, spre exemplu, vrem foarte mult să finanțăm planurile urbanistice generale ale comunităților...”
Europa Liberă: Sunt foarte multe probleme.
Știu că unii primari vor fi supărați pe noi, că nu le aprobăm anumite proiecte...
Andrei Spînu: „Știu că unii primari vor fi supărați pe noi, că nu le aprobăm anumite proiecte, pentru că nu au un plan urbanistic general...”
Europa Liberă: Deja sunt supărați...
Andrei Spînu: „Știm, știm că sunt supărați, dar noi asta vrem să spunem: haideți să prioritizăm, noi vom veni în întâmpinare, dar noi trebuie să înțelegem că o localitate nu poți să o dezvolți fără să ai cumva o înțelegere. Și această înțelegere ți-o aduce dacă faci un plan urbanistic general al localității. Problema este că este scump, aici este o problemă, unele primării care au un buget de câteva sute de mii de lei pentru investiții și le spui să aloce jumătate de milion pentru un PUG (plan urbanistic general), ei spun: „Andrei sau dle ministru, îmi pare rău, de unde să iau bani?”. Și în cadrul acestui fond noi vom avea o linie de finanțare pentru planuri urbanistice generale, astfel ca primăriile să poată să și le dezvolte și în baza lor să construiască mai departe localitatea.”
Europa Liberă: Pentru că ziceți că sunteți în permanent dialog și cu Congresul Autorităților Locale, totuși a devenit o prioritate reforma administrației publice?
Andrei Spînu: „Reforma administrației publice nu este domeniul ministerului pe care îl reprezint.”
Europa Liberă: Nu este, dar...
Andrei Spînu: „Dar ea rămâne a fi o prioritate importantă, dacă mă întrebați pe mine, viziunea mea...”
Europa Liberă: Da, ca membru de guvern.
Andrei Spînu: „Ea rămâne o prioritate și reforma teritorial-administrativă așa-numită are două componente: teritorială și administrativă. Și aici ajungem la o luptă de idei, pentru că CALM-ul zice mai mult că administrativă, de descentralizare, unii spun că trebuie și teritorială, de lichidat raioanele, de făcut mai multe lucruri. Deci este o discuție și această discuție trebuie să aibă loc. Or, haideți să recunoaștem, eu nu-mi aduc aminte, nu știu, 5-7 sau chiar 10 ani când serios s-a discutat subiect. Au fost așa, tot felul de aruncături de idei, dar serios nu s-a discutat. Și aici pot să fiu de acord doar cu o singură chestie – este exact momentul în care trebuie să începem o discuție serioasă la nivel de guvern, și nu doar guvern – guvern, parlament, autorități publice locale, experți ș.a.m.d., ca să ajungem la cel mai bun model.”
Europa Liberă: Dar pentru că ați spus că din aceste 100 milioane de euro, acord pe care îl veți semna cu partea română, vor merge către administrația publică locală, ei trebuie să prezinte proiecte ca să absoarbă parte din aceste finanțe?
Andrei Spînu: „Noi asta am spus, că vrem să creăm un singur instrument de finanțare a administrației publice locale prin acest Fond Național de Dezvoltare Regională și Locală. Viziunea noastră este că acești bani care vor fi alocați din cele 100 de milioane vor complementa cele 800 de milioane din buget, iar primarii vor aplica la această sursă unică. Și dacă vor veni, să zicem ipotetic, încă 100 de milioane de lei, atunci vom avea 900 de milioane și vom finanța mai multe proiecte care vor fi depuse în acest an.”
Europa Liberă: Infrastructură și dezvoltare regională înseamnă apeducte, înseamnă canalizare, înseamnă condiții civilizate și în Republica Moldova. Proiectele acestea sunt foarte scumpe, Republica Moldova din buget nu poate să aloce suficienți bani, dar foarte mulți primari totuși se întreabă – atunci când promit cetățenilor că aduc apeductul, că fac canalizarea, că îmbunătățesc infrastructura, ei promit fără ca să ia în calcul socotelile de unde bani?
Andrei Spînu: „Noi trebuie să schimbăm aici un pic modul în care vedem dezvoltarea unor astfel de proiecte. Or nu putem să mai vorbim, de exemplu, despre investiții într-un sistem de canalizare doar pentru o comunitate mică. Aceste proiecte care cu adevărat sunt scumpe trebuie să fie văzute la nivel de regiuni sau microregiuni sau de cooperare între mai multe primării. Știți că noi avem discuții cu ApaVital ca să aducem apă de la Iași pentru patru raioane din zona de vest a țării; cu Banca Mondială, în sfârșit, am finalizat procesul și au fost aprobate cele 40 de milioane de euro pentru extinderea apeductului din Chișinău spre Călărași și Strășeni. La fel vorbim de stații de epurare, vor fi construite la Soroca și la Comrat, deci noi vom investi și tot ce ne spun partenerii noștri de dezvoltare la momentul de față este: «Arătați capacitate de execuție, de absorbție a acestor bani și suntem gata să vă oferim mai mult».”
Tot ce ne spun partenerii noștri de dezvoltare la momentul de față este: Arătați capacitate de execuție, de absorbție a acestor bani...
Europa Liberă: Și nu există posibilitate de a arăta această capacitate?
Andrei Spînu: „În trecut nu a fost, pentru că eu cel mai des exemplu pe care îl dau este podul acesta de la Sculeanca, de la Pruncul, care s-a construit șapte ani și asta arată, de fapt, capacitatea noastră de execuție. Și obiectivul meu de bază ca ministru pe acest domeniu este să grăbesc toate aceste procese, să nu blochez nimic și să rog, să insist, dacă vreți, să fac tot ce trebuie ca antreprenorii, administrația publică locală, ADR-urile, toți să-și facă treaba, ca să meargă bine. Și iarăși avem exemplul acesta cu proiectele de dezvoltare regională, într-un termen extrem de scurt au fost aprobate și săptămâna trecută am dat și finanțare pentru toate, toate au fost pornite și vreau să înceapă licitațiile mai repede și se apucă de construit.”
Europa Liberă: Pentru că avem și proaspătul sondaj de opinie, care arată că partidul de guvernământ cade în topul încrederii cetățenilor, cum vă explicați aceste nemulțumiri?
Andrei Spînu: „Trecem printr-o perioadă grea, trebuie să recunoaștem, înțelegem nemulțumirile, înțelegem că o parte din acei care ne-au susținut, ne susțin în continuare au intrat într-o categorie a indecișilor, nouă ne rămâne doar să ne suflecăm mânecile și să muncim mai mult ca să recâștigăm încrederea celor care sunt la etapa aceasta indeciși și eu sunt sigur că noi vom reuși să facem acest lucru.”
Europa Liberă: Dar e una să aveți intenții bune și e cu totul alta cetățeanul să spună câți bani are în buzunar, câți îi rămân după achitarea facturilor?
Andrei Spînu: „Știm, noi facem ce putem, suntem unicul guvern care a venit cu un astfel de pachet mare de suport pentru oameni și în facturi, și pentru mediul de afaceri...”
Europa Liberă: Apropo din mediul de afaceri am auzit voci care spuneau că e prea mică compensația aceasta pe care o oferă guvernul, pentru că se ia în calcul de la 11,08 bănuți până la tariful aprobat acum și diferența aceasta nu este chiar mare.
Andrei Spînu: „Deci, noi vorbim de compensare a creșterii pentru primii 500 de metri cubi pentru toate industriile, iar Ministerul Economiei acum discută despre compensarea pentru anumite industrii care au un impact social, spre exemplu, cea de panificație, să vină cu o compensare mai mare.”
Europa Liberă: Sunt și alți agenți, nu doar în domeniul panificației, sunt antreprenori, mai ales ăștia care-s mai mici, ei spun că se descurcă mai greu și că a lovit grav și în afacerile pe care le practică.
Andrei Spînu: „Da, este adevărat, tocmai de asta Ministerul Economiei face această analiză, ca să ajutăm acolo unde este cea mai mare nevoie.”
Europa Liberă: Ce mesaj aveți pentru cetățenii Republicii Moldova, ținând cont că se suprapun atât de multe crize – de la cea energetică până la cea socială?
Noi vom trece peste aceste timpuri mai grele și vom ajunge să avem vremuri mai bune, așa cum le-am promis...
Andrei Spînu: „Eu am un singur mesaj: noi vom trece peste aceste timpuri mai grele și vom ajunge să avem vremuri mai bune, așa cum le-am promis. Cetățenii trebuie să aibă încredere că noi suntem un guvern onest, corect și unicul nostru interes în toată situația aceasta complicată este să facem viața oamenilor mai bună și asta vom face. E o situație complicată, avem și multe situații în care cei care au fost până acum încearcă să speculeze pe anumite domenii, dar eu îi rog să rămână încrezători și sunt sigur că vom depăși greutățile.”
Europa Liberă: Dar în domeniul pe care îl gestionați Dvs. au existat scheme, care au fost acele scheme? Ați reușit să le demontați?
Andrei Spînu: „Eu cred că au existat și cred că ele încă există.”
Europa Liberă: Concret ați putea să ne spuneți una-două?
Andrei Spînu: „Eu cred că ele există, spre exemplu, la nivelul infrastructurii drumurilor, probabil mai există companii care oferă anumite beneficii unor funcționari; cu siguranță mai există în transportul de pasageri, la ANTA, o instituție care trebuie în continuare reformată. Sunt sigur că există situații de corupție la Agenția de Supraveghere Tehnică în Construcții, or vedem ce se întâmplă în oraș. Cred că este important ca nu doar acest guvern, dar guvernanții și oamenii politici, noi nu mai trebuie să mai punem gunoiul sub covor, noi trebuie să recunoaștem situația în care ne aflăm și să fim corecți și onești cu oamenii, fiindcă eu dacă aș spune acum că nu mai există nicio schemă în domeniul pe care îl gestionez ar fi o minciună.”
Europa Liberă: Dar situația asta din domeniul construcțiilor e sub controlul guvernului, reușește să vadă în oglindă ceea ce se întâmplă în acest domeniu?
Andrei Spînu: „Da, noi o să ne mișcăm foarte serios pe domeniul respectiv și ați văzut că recent am fost și la o construcție pe care eu o consider extrem de nerespectuoasă față de acea zonă, ca să nu spun altfel, când sunt date somații clare și din partea primăriei, și din partea AST-ului ca să oprească construcția, sunt dosare penale intentate și acolo abuziv se construiește. Am discutat și cu antreprenorii, astăzi iar am discutat, au fost la guvern și le-am spus să se oprească până când ne clarificăm. Am impresia că unii cred că noi încă suntem în perioada în care se putea totul de făcut.”
Europa Liberă: Dar cetățeanul deseori înțelege că e o răzbunare politică și, iată, actuala guvernare luptă împotriva fostei guvernări...
Andrei Spînu: „Nu am pe cine să mă răzbun, mai ales în domeniul construcțiilor.”
Europa Liberă: Nu, în general?
Andrei Spînu: „Dar nu ne răzbunăm, vorbim de o construcție care nu are nimic cu politicul, are treabă cu bunul-simț și cu construcția corectă, or când se surpă și sunt riscuri de alunecări de teren și tu construiești în continuare... Am plasat niște poze cu o anumită clădire, eu cred că la un vânt mai mare cade acea clădire. Am un mesaj și către cetățeni: vă rog să verificați atunci când vă decideți să faceți o investiție într-un imobil. Verificați dacă au toate documentele, dacă sunt corecți, dacă au făcut construcțiile cum trebuie, verificați, pentru că știm cum s-a construit până acum. Și această tranziție va mai dura un pic, dar cetățenii investesc bani și mulți își investesc ultimii bani pentru un apartament sau pentru o locuință și este păcat ca unele companii să beneficieze sau să profite de această situație. Și eu îi rog foarte serios să urmărească și să se informeze despre aceste lucruri.”
Europa Liberă: Mulțumim foarte mult pentru această discuție și vă mai așteptăm și cu alte ocazii.
Andrei Spînu: „Eu vă mulțumesc, cu mare drag.”
