Un raport al Curții de Conturi arată că în anii 2020-2021, la acordarea sporurilor salariale și îndemnizațiilor angajaților din sănătate, poliție și altor funcționari implicați în gestionarea pandemiei de Covid-19, s-au admis mai multe iregularități. Majoritatea abaterilor constatate țin de graba cu care au fost puse în aplicare măsurile adoptate în perioada stării de urgență și de raportare contabilă, dar există și cazuri de fraudă și deturnare de fonduri intenționată, după cum veți auzi din relatarea Valentinei Basiul.
Criza de personal medical și suprasolicitarea acestuia au determinat guvernarea precedentă să aplice măsuri de motivare și susținere financiară a personalului implicat în combaterea pandemiei. Drept urmare, peste un miliard de lei a fost direcționat pentru suplimente salariale, sporuri de muncă în condiții de risc, îndemnizații în cazul celor care se contaminau la serviciu.
Doar că anumite instituții și conducătorii lor nu ar fi respectat legea la capitolul monitorizare și verificare a corectitudinii cheltuirii fondurilor publice, a spus raportorul Curții de Conturi Gheorghe Lăpteanu. El are și o explicație - lipsa de experiență a administrării crizelor de acest fel, aceeași suprasolicitare a medicilor, ambiguitățile din legislație și insuficiența controalelor interne din partea managementului și a mecanismelor de control de la autoritățile responsabile, toate acestea ar fi cauzat o parte din erori.
Au fost auditate 39 entități publice, a spus Gheorghe Lăpteanu, iar în cazul a două instituții au fost identificate indicii de fraude și deturnare de fonduri de jumătate de milion de lei, a mai spus auditorul principal:
„Motivarea personalului pentru acordarea asistenței medicale pacienților cu Covid-19 a fost însoțită de carențe. Procesul de evaluare a indicatorilor de performanță profesională și a sporului de muncă în condiții de risc sporit pentru sănătate la unele instituții a fost netransparent, ceea ce a permis acordarea neregulamentară a mijloacelor financiare. S-a stabilit că pe parcursul perioadei auditate două persoane în timp ce periodic nu se aflau în R. Moldova erau înregistrate la locul de muncă, cu calcularea și achitarea remunerării muncii în sumă de circa 300 mii lei. Totodată, în cazul a doi angajați s-a admis tabelarea, calcularea și achitarea a câte 32 de ore de muncă din 24 de ore ale zilei”.
Reproșurile adresate reprezentanților Companiei Naționale de Asigurări în Medicină e că au schimbat des documentația cerută spitalelor, complicând-o pe alocuri, și au verificat mai puțin modul în care s-au cheltuit banii publici. Unul din membrii Curții de Conturi, Andrei Munteanu, i-a întrebat pe reprezentanții Ministerului Sănătății ce au de gând să întreprindă pentru a remedia situația:
„Statul de fapt depune eforturi colosale pentru a face față acestei situații. În același context, constatăm că există cazuri când avem instituții medicale care admit anumite riscuri de fraudă sau corupție în procesul de gestionare și de utilizare a banilor publici. Vreau să-i întreb pe reprezentanții Ministerului Sănătății care sunt acțiunile pe care le considerați necesare a fi întreprinse în vederea contracarării unor asemenea situații. Sunt secretarii de stat de la Ministerul Sănătății”.
Ion Prisăcaru (secretar de stat în Ministerul Sănătății) a precizat: „De fapt, ceea ce ține de angajarea personalului în fiecare instituție medicală, responsabil este conducătorul acestei instituții medicale. Începând cu 2015, toate angajările sunt prin concurs, inclusiv și asistente medicale. Nu Ministerul Sănătății angajează personalul în aceste instituții, dar totuși desigur că vom monitoriza mai activ acest lucru”.
La capitolul îndemnizațiilor unice de 16.000 de lei acordate funcționarilor care s-au contaminat la locul de muncă, secretarul de stat de la Ministerul de Interne, Sergiu Diaconu, a dat asigurări că poliția are un sistem funcțional pentru a se evita trișarea și că în acest moment există în derulare câteva anchete interne.
„Pe parcursul anului trecut circa 50 de angajați nu au fost acceptați în lista celor care urmau să primească îndemnizații, tocmai pentru că nu au fost respectate toate cerințele, de exemplu, fie nu s-au aflat la serviciu, nu au îndeplinit cerința de a fi în program de activitate curent, fie erau în concediu, fie în acel moment când s-au infectat efectuau lucru la distanță, respectiv acest personal nu a fost luat în calcul”.
Raportul Curții de Conturi a mai dat în vileag și faptul că există mari discrepanțe între bazele de date ale persoanelor aflate în autoizolare sau carantină ale Ministerului de Interne și Ministerului Sănătății și că nu există interoperativitate între ele. Auditorii susțin că inspectoratele de poliție au verificat doar 9% din numărul total de persoane obligate să rămână acasă după contaminare sau ca urmare a contactelor cu persoane bolnave. În replică, secretarul de stat de la Ministerul de Interne, Sergiu Diaconu, a spus că din septembrie anul trecut s-a stabilit că această obligație revine întâi de toate medicilor de familie.
