În vreme ce Ucraina apasă pe mințile tuturor, forțând ieri chiar un summit informal al celor 27 de lideri din UE pe această temă, la Bruxelles se încheie astăzi întâlnirea la vârf UE-Uniunea Africană, care marchează ambiția europenilor de a face front comun împotriva influenței Chinei în Africa.
UE a promis 150 miliarde euro pentru investiții în mari proiecte pe continentul african. Printre acestea, o legătură prin cabluri optice pe sub oceanul Atlantic, de-a lungul coastei Africii, pentru a asigura securitatea cibernetică a celor două continente.
Cât de mult rău a făcut și face Putin… Rusiei
Săptămânalul britanic The Economist (“cea mai influentă publicație din lume”) scrie în numărul său de astăzi (încă unul al cărui dosar special este despre Putin și Ucraina, al treilea în The Economist pe anul acesta): “că va decide să invadeze sau nu, autocratul Putin a făcut deja un mare rău țării sale”.
În ambele cazuri, însă, Putin va trâmbița că a învins. The Economist recunoaște că mulți experți occidentali nu ar fi de acord cu asta, aceia subliniind mai degrabă că până acum, fără să tragă un singur glonț, Putin a reușit să pună Rusia în centrul atenției mondiale, arătând din nou cât de mult contează ca mare putere. The Economist scrie însă că pe termen lung în realitate Putin a pierdut.
NATO, despre care atât Trump cât și Macron spuneau că este “învechit” (primul) sau “în moarte cerebrală” (al doilea), și-a regăsit unitatea în loc să se fisureze, cum spera Putin. Suedia și Finlanda, actualmente neutre, ar putea de asemenea să se alăture Alianței.
În acest timp, Ucraina primește un ajutor diplomatic, financiar și militar fără precedent din partea Occidentului.
“Minciumile cu retragerea”
Deocamdată, în fața a ceea ce o parte din presă numește “minciunile cu retragerea” și deși amenințarea războiului rămâne iminentă, scrie Le Monde, șefii diplomației din SUA și Rusia, Antony Blinken și Serghei Lavrov, au decis să se întâlnească săptămâna viitoare pentru a discuta situația.
Unitatea occidentală nu s-a realizat însă fără fricțiuni. Tot Le Monde scrie astfel astăzi despre cât de divizată se arată Italia, rămasă în bună parte dependentă energetic de Rusia.
La Roma, La Repubblica, între timp, analizând “minciunile” Kremlinului, explică ce sunt operațiunile “false flag”: este vorba de a atribui inamicului o agresiune, simulată real sau nu, justificând astfel o intervenție. Tot în Italia, La Stampa completează acestea scriind că Rusia ar putea chiar simula un atac chimic.
Mali: le blues du désert
Summitul Uniunea Africană - UE de la Bruxelles s-a petrecut în absența câtorva țări africane, în primul rând Mali, țară condusă actualmente de o juntă militară care a cerut ajutorul mercenarilor ruși.
Presa franceză de astăzi se ocupă în special de retragerea totală a forțelor Parisului din Mali, unde puciștii au impus plecarea tuturor forțelor occidentale care combăteau jihadismul.
«Macron sună retragerea din Mali», scrie Le Monde printr-o tristă hiperbolă. Le Monde prezintă și o cronologie a angrenajului rupturii între Paris și Bamako, care a făcut recent apel la mercenarii ruși din faimoasa «companie Wagner» pentru a menține ordinea în țară, la fel cum o face «Wagner», din 2018 încoace, în Republica Centrafricană.
Londra: “cash pentru onoruri”
Presa britanică se ocupă în acest timp de acuzațiile tot mai diverse aduse membrilor familiei regale, cea mai recentă fiind afacerea “cash pentru onoruri”.
Unul este prințul Andrew, fratele prințului Charles, fost prieten al miliardarului american pedofil decedat Jeffrey Epstein, care, implicat într-o afacere de sex cu o minoră, a preferat să regleze totul financiar și amiabil, în afara tribunalelor din SUA unde ar fi trebuit să meargă în caz de proces. The Daily Telegraph pune întrebarea dacă mai există acum posibilitatea ca prințul Andrew să mai joace un rol în viața publică.
Cât despre prințul Charles, el va trebui să depună mărturie într-o afacere în care Scotland Yardul bănuiește că o fundație caritabilă a sa a primit o substanțială sumă de bani pentru ca un prinț arab să poată fi înnobilat (afacerea “cash for honours”). The Guardian ajunge la concluzia că s-a ajuns în punctul în care familia regală face mai mult rău decât bine Marii Britanii și că “a venit vremea ca regina să abdice, să se retragă din viața publică și să-și petreacă ultimii ani cu demnitate”.
Jocurile video: mai tari decât cinematografia
Avataruri sau avatare? Eminescu îi dădea pluralul «avatari» (Avatarii faraonului Tlá). Săptămânalul Courrier International, cel care oferă în traducere franceză cele mai bune articole ale săptămânii din presa de pe întreaga planetă, oferă în ultimul său număr un luxuriant dosar despre viitorul virtual: Metavers, NFT, blockchain etc, etc…
Din ce va fi alcătuit internetul de mâine? Giganții actuali ai internetului, reuniți sub sigla GAFA, Google (Alphabet), Amazon, Facebook (Meta) și Apple (sau GAFAM, dacă adăugăm și Microsoft) se află în plină înfruntare pentru a controla lumile virtuale viitoare. Prima lor țintă: jocurile video.
Astfel, Financial Times a analizat în detaliu achiziționarea de către Microsoft, contra sumei de 75 miliarde dolari (!) a firmei Activision Blizzard, cumpărând astfel licențele pentru World of Warcraft, Call of Duty sau Candy Crush, manevră prin care Microsoft depășește astfel strategic Facebook în cursa spre orizontul virtual.
Quartz, la New York, ajunge însă la concluzia că infrastructura viitorului, bazată pe blockchain, este deja controlată de o mână de entități.
Trudeau, “șoferii groazei” și o reductio ad Hitlerum
Deodată, mișcarea de protest a camionagiilor din Canada pare să se internaționalizeze, iar în lumea anglo-saxonă mai multe publicații prestigioase, precum New York Times și The Economist, consideră că mișcarea ar trebui lăsată să se “exprime”.
Premierul canadian Justin Trudeau a decretat o stare de urgență, iar joi seara mai mulți lideri ai mișcării (organizată în bună parte de extrema dreaptă, cum o constată New York Times) au fost arestați și s-ar putea confrunta cu serioase probleme legale, cum o anunță Radio Canada.
The Economist scrie însă: «Reprimarea protestelor n-ar face decât să înrăutățească situația. Căutând să împiedice libertatea de expresie, Trudeau nu va face decât să adâncească fracturile în societatea canadiană.»
Asta nu justifică însă faptul că imprevizibilul patron Tesla, Elon Musk, înfocat partizan al lui Donald Trump, l-a comparat, pe Twitter, pe premierul canadian Trudeau cu Hitler. The Guardian citează o reacție critică a muzeului de la Auschwitz, care îi reproșează lui Musk lipsa de respect pentru suferințele victimelor nazismului.
Musk nu a răspuns direct, constată The Guardian, dar a postat un alt tweet care sugerează criticilor să citească o carte despre istoria economică a Germaniei naziste, pentru “o explicație completă”.
Dar Elon Musk e cunoscut pentru astfel de izbucniri verbale necontrolate. Cum o amintește The Times, el tot strigă de la o vreme că autoritățile fiscale din SUA caută să-i restrângă... libertatea de expresie.
Trenule, mașină mică: feminism feroviar în Arabia Saudită
În sfârșit, încheind pe o notă legată de condus și șoferie exotică: alte părți ale planetei arată preocupări cu totul îndepărtate de Ucraina sau libertatea de expresie a lui Elon Musk.
Astfel, Washington Post descrie șocul și lipsa de pregătire de care dau dovadă autoritățile din Arabia Saudită după ce s-au văzut inundate de candidaturi pentru câteva anunțate posturi de… mecanice de locomotivă!
Regatul saudit, care caută să liberalizeze oportunitățile economice pentru femei, a anunțat 30 de posturi de “șoferițe” de tren și s-au primit… 28.000 de candidaturi! Femeile au dreptul legal de a conduce în Arabia Saudită abia din 2018.
“Schimbare de macaz” ce anunță mari evoluții sociale pe drezina societății saudite.
