Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și vă prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.
Din sumarul ediţiei:
O săptămână extrem de încărcată în care tensiunile între Rusia și Occident, cauzate de manevrele militare ruse în jurul Ucrainei, au atins cote ridicate, și cu numeroase eforturi diplomatice pentru a opri o eventuală agresiune militară a Rusiei. Duma de Stat de la Moscova a cerut președintelui Vladimir Putin să recunoască independența regiunilor separatiste din estul Ucrainei – Donețk și Luhansk. Pe acest fundal, ce semnificații a avut vizita la Chişinău și Tiraspol a ministrului adjunct de Externe a Rusiei, Andrei Rudenko? Și o primă întâlnire în așa-numitul format 1+1 dintre vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, și negociatorul-șef de la Tiraspol, Vitali Ignatiev.
***
Pentru început, să trecem în revistă câteva dintre evenimente principale ale săptămânii trecute care au legătură cu problematica transnistreană și situația regională.
La prima întâlnire dintre noul șef al Biroului de reintegrare din Guvernul de la Chişinău, Oleg Serebrian, și negociatorul-șef de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, în prezența reprezentaților formatului 5+2, Chişinăul a abordat problema drepturilor omului în regiune, situația fermierilor moldoveni care nu au acces la terenurile lor aflate după linia de demarcare administrativă, dar și libera circulație, inclusiv pe podul de la Gura Bâcului. „Întrevederea a fost destul de încărcată, subiecte au fost foarte multe, multe din ele din pachetul „Berlin plus”. Din păcate, în pofida faptului că au fost atât de multe subiecte, dialogul n-a condus nicăieri, adică pentru moment în toate direcțiile avem blocaje. A fost mai curând un schimb de poziții pe marginea mai multor teme care ne preocupă”, a spus Oleg Serebrian. Detalii, în program.
Președinta Maia Sandu a făcut apel către cetățenii Republicii Moldova, în contextul îngrijorărilor legate de un posibil atac militar al Rusiei asupra Ucrainei, îndemnându-i la unitate și discernământ în consumul informației. „În secolul XXI, bătăliile se dau pentru mințile și opiniile noastre. Vă îndemn să nu ne lăsăm manipulați de propaganda care cultivă dezbinarea, să nu permitem urii să prindă rădăcini în societatea noastră. Putem rezista tensiunilor din regiune doar împreună, dacă avem grijă de aproapele nostru și dacă putem conta uni pe alții”, a declarat președinta Maia Sandu.
Forțele transnistrene au efectuat trageri pe timp de noapte cu muniție de luptă în cadrul unor exerciții tactice de verificare a unităților motorizate, se arată într-un comunicat al departamentului de apărare din cadrul administrației de la Tiraspol. Tragerile de luptă cu muniție trasoare au avut loc în noaptea de 18 spre 19 februarie, acestea s-au efectuat cu mitraliere ale vehiculelor blindate de transport de trupe (BTR) având ca țintă distrugerea de blindate și trupe de infanterie ale inamicului, se mai spune în comunicat, precizându-se că vizibilitatea proastă pe timp de noapte a complicat aceste trageri, iar exerciții similare au avut loc anterior și pe timp de zi. Ministrul de Externe Nicu Popescu a declarat săptămâna trecută că autoritățile de la Chişinău „nu văd activități militare adiționale în Transnistria”. Exercițiile militare în regiunea transnistreană sunt foarte frecvente, fiind organizate fie de militarii ruși dislocați în stânga Nistrului în cadrul Grupului Operativ de Trupe Ruse, fie de așa-numita armată transnistreană. Lunar, acolo au loc zeci de aplicații militare. În această perioadă acestea generează îngrijorări pe fundalul tensiunilor cauzate de manevrele militare ruse la granițele Ucrainei.
La solicitarea pretinsului procuror al regiunii transnistrene, Anatol Gurețki, codul penal transnistrean urmează să fie completat cu un nou articol menit să protejeze așa-numitele „autorități” din stânga Nistrului de cauzele penale intentate de procurorii Republicii Moldova, anunță portalul Zona de Securitate. Astfel, după adoptarea modificărilor, persoanele care se plâng în instanțele Republicii Moldova sau la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe abuzurile administrației transnistrene vor risca patru ani de închisoare, sau chiar 7 ani dacă este vorba despre ceea ce administrația de la Tiraspol numește „un grup organizat”. Numeroși experți și juriști din Republica Moldova, dar și organizații internaționale au denunțat de-a lungul timpului lipsa în regiunea transnistreană a oricăror mecanisme de apărare a drepturilor omului și numeroase abuzuri împotriva criticilor regimului transnistrean.
Sunt Lina Grâu și vă prezint principalele știri la Radio Europa Liberă
Pe parcursul a trei zile, la conferința anuală de securitate de la München, s-a discutat criza ucraineană, iar liderii occidentali au avertizat Rusia că riscă sancțiuni fără precedent dacă atacă Ucraina.
La discuții au participat peste 30 de lideri internaționali, între care vicepreședinta Statelor Unite ale Americii Kamala Harris, cancelarul german Olaf Scholz, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski, iar Republica Moldova a fost reprezentată de președinta Maia Sandu. Pentru prima oară în ultimii ani, nu a fost prezentă Federația Rusă.
Liderii separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei au ordonat mobilizarea militară generală, după ce vineri au anunțat evacuarea în Rusia a femeilor și copiilor. Bărbaților cu vârste între 18 - 55 de ani li s-a interzis să părăsească regiunea. Mobilizarea generală are loc pe fundalul creșterii în intensitate în ultimele zile a violențelor de-a lungul liniei de contact între forțele ucrainene și separatiștii din regiune, ceea ce a făcut să crească temerea Occidentului că Moscova ar putea folosi aceste ciocniri drept un pretext ca să atace Ucraina.
Iar Ministerul moldovean de Externe a emis duminică seara o alertă de călătorie în Ucraina, îndemnându-i pe cetățenii moldoveni să se abțină de la călătorii neesențiale în Ucraina, iar celor aflați deja acolo să-și reevalueze necesitatea de a rămâne pe teritoriul țării vecine.
***
Noul vicepremier pentru reintegrare, Oleg Serebrian, a vizitat joi platoul Cocieri din vecinătatea Zonei de Securitate, înainte de a avea vineri prima întrevedere față în față, la Tiraspol, cu negociatorul-șef al administrației separatiste, Vitali Ignatiev. Oleg Serebrian a vorbit, într-o discuție cu Valentina Ursu, despre principalele subiecte abordate și despre poziția Chişinăului la negocieri.
Oleg Serebrian: „Întrevederea a fost destul de încărcată, subiecte au fost foarte multe, multe din ele din pachetul „Berlin plus”. Din păcate, în pofida faptului că au fost atât de multe subiecte, dialogul n-a condus nicăieri, adică pentru moment în toate direcțiile avem blocaje. A fost mai curând un schimb de poziții pe marginea mai multor teme care ne preocupă. Din partea noastră au fost ridicate mai cu seamă trei teme, printre care problema libertății circulației pe care personal o consider cea mai importantă.
Am menționat că asta este piatra de temelie a dialogului în momentul de față, întrucât de problema libertății circulației sunt legate o serie de alte subiecte, inclusiv problema accesului la terenurile agricole situate la est de traseul Camenca-Tiraspol, ca și problema podului de la Gura Bâcului și o serie de alte subiecte. Deci, anume asta este tema care ne preocupă pe noi, care preocupă locuitorii din Zona de Securitate, de altminteri de pe ambele maluri ale Nistrului, nu neapărat cei de pe partea dreaptă a Nistrului.
Am adus în discuție problema terenurilor agricole situate la est de traseul Camenca-Tiraspol din raionul Dubăsari
Subiectul drepturilor omului, în special cazurile deținuților politici, partenerilor noștri de dialog de la Tiraspol această sintagmă „deținuți politici” le displace, dar noi îi tratăm, îi considerăm ca atare, a fost de asemenea pus în discuție. Mă rog, cei de la Tiraspol s-au eschivat oarecum inabil de la această temă, spunându-ne că acești deținuți sunt vizitați cu regularitate de medicii din zona transnistreană, nu ne-au dat niciun răspuns despre posibilitatea ca starea lor de sănătate să fie verificată de medici din Republica Moldova sau reprezentanți ai unor ONG-uri care au ca subiect de preocupare situația drepturilor omului.
Bineînțeles că am adus în discuție problema terenurilor agricole situate la est de traseul Camenca-Tiraspol din raionul Dubăsari. Acest subiect a fost dezbătut pe larg în timpul recentei mele vizite, ieri, pe platoul Cocieri, cu primarul din Molovata Nouă, cu primarul din Cocieri, cu mai mulți producători agricoli. Îi înțelegem foarte bine, le-am dat promisiunea că în calitate de negociator-șef voi face tot posibilul ca să deblochez, să găsesc un răspuns pozitiv la preocupările lor absolut legitime și sper foarte mult că, după 30 iunie, acești oameni vor putea să-și prelucreze pământurile, să-și strângă roada.
Nu am primit răspuns nici la alte întrebări legate de libertatea circulației pe podul de la Gura Bâcului
Europa Liberă: Și care e perspectiva acestor discuții, din moment ce pozițiile Chişinăului și Tiraspolului sunt cu totul diferite?
Oleg Serebrian: „Vom discuta toate aceste subiecte și vinerea viitoare, pentru că așa am convenit cu negociatorul-șef de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, ca vineri, 25 februarie, să avem o nouă rundă de negocieri în același format „1+1”, de astă dată la Chișinău, agenda rămâne aceeași.
O noutate oarecum neplăcută pentru noi, dar mai ales pentru partenerii noștri europeni a fost dezicerea celor de la Tiraspol de ideea unei linii de troleibuz care ar lega Gura Bâcului, Varnița și orașul Bender, un proiect care se înscria perfect în măsurile de edificare a încrederii promovate de Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, de programele europene; erau bani alocați pentru acest proiect de edificare a încrederii. Până la urmă, cei de la Tiraspol ne-au anunțat că vor finanța un astfel de proiect din resurse proprii și s-au dezis de acest gest.
Nu am primit răspuns nici la alte întrebări legate de libertatea circulației pe podul de la Gura Bâcului, de fapt, asanarea acestui tronson de drum care leagă Chișinăul și Odesa și buna funcționare a acestui pod. Problema principală este așa-zisul post vamal sau post de grăniceri pe care cei de la Tiraspol l-au instalat ilegal în partea stângă a Nistrului.
Totuși, vreau să spun că sunt încrezător că pe unele subiecte ne vom mișca înainte, vom reuși să găsim soluții, sunt încrezător în faptul că cel puțin pe domeniul terenurilor agricole vom găsi o soluție, de asemenea pe ușurarea situației deținuților politici întemnițați în partea stângă a Nistrului, lucru principal pe care îl dorim.”
Europa Liberă: Credeți că apare la orizont șansa convocării unei ședințe în formatul de negocieri „5+2”, pentru că doar în cadrul dialogului „1+1” se pare că e mai greu să obții anumite rezultate?
Formatul „1+1” este concentrat mai mult pe subiecte de ordin tehnic
Oleg Serebrian: „Aveți perfectă dreptate. Formatul „1+1” este concentrat mai mult pe subiecte de ordin tehnic, pe probleme care au o anumită acuitate în acea perioadă. Noi am convenit deja de principiu o agendă de întrevederi și de principiu există ideea convocării unei reuniuni în formatul „5+2” la mijlocul lunii mai sub auspiciile președinției poloneze.
Sperăm foarte mult că, către această perioadă, lucrurile se vor mai limpezi, că aceste întrevederi „1+1” vor aduce mai multă claritate și pe marginea subiectelor din cadrul pachetului „Berlin plus”, dar și pe marginea altor subiecte din afara pachetului „Berlin plus” care ne interesează în mod deosebit, inclusiv subiectul școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului.
Deci, dorința noastră este ca acest format „5+2” să aibă un rezultat cât de cât încurajator, deși prin sine convocarea unei reuniuni în formatul „5+2” este deja un lucru îmbucurător. După o pauză de trei ani de zile, se va produce această întâlnire care e un semn pozitiv în sine, așa cum spuneam, pentru că denotă o mișcare din loc a procesului de dialog.”
***
Marți, Duma de stat de la Moscova i-a cerut președintelui rus Vladimir Putin să recunoască independența a celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei – Donețk și Luhansk.
Pe acest fundal, în Republica Moldova s-a aflat două zile, marți și miercuri, 15-16 februarie, adjunctul ministrului de externe rus, Andrei Rudenko. Ministerul de externe de la Chișinău a lăsat de înțeles că ar fi fost o vizită de rutină, pentru a pregăti ședința interguvernamentală moldo-rusă. Miercuri însă, spiritele s-au încins, după ce la Tiraspol Andrei Rudenko a anunțat că Moscova ar vrea să consolideze punctul consular mobil din capitala regiunii separatiste. „O declarație regretabilă”, a fost reacția Ministerului de externe de la Chișinău, care a s-a opus și a criticat în repetate rânduri ambasada Federaţiei Ruse din Republica Moldova pentru activitățile consulare pe care le desfășoară în stânga Nistrului fără acceptul Chişinăului. Tamara Grăjdeanu are detalii:
Republica Moldova va continua dialogul pragmatic cu Federația Rusă în căutarea unor soluții pentru problemele de pe agenda bilaterală, ce vizează dialogul politic, cooperarea economică, socială și problematica transnistreană - astfel rezumă comunicatele guvernamentale discuțiile vice-ministrului rus de externe, Andrei Rudenko cu premierul Natalia Gavrilița, cu ministrul de la externe, Nicu Popescu și cu vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian.
În timp ce dialogurile avute la Chișinău țin de rutina relațiilor diplomatice, consistența acestei vizite rezultă din mesajele pe care le-a transmis la Tiraspol oficialul rus, sugerează analistul politic Anatol Țăranu. În opinia lui, Andrei Rudenko a sfidat relația bilaterală Chișinău-Moscova, vorbind despre consolidarea capacităților așa-numitului punct consular mobil de la Tiraspol.
Această atitudine evazivă a Chișinăului este absolut explicabilă
Anatol Țăranu este de părere că o problemă de actualitate pentru diplomația rusă este reluarea dialogului în formatul 5+2, idee pe care au stăruit anterior reprezentații Tiraspolului: „După cunoscuta inițiativă a liderului separatist Krasnoselski, despre necesitatea de a relua acest dialog în sensul unui progres pe dimensiunea elaborării unui statut special pentru Transnistria vorbește despre un interes sporit al Moscovei pentru această problemă. Ei totuși speră să obțină pe această direcție un statut pentru Transnistria care mai pe urmă ar putea fi aplicat în cazul Ucrainei. Această atitudine evazivă a Chișinăului este absolut explicabilă, astăzi nu există premise obiective pentru reluarea unui dialog consistent în ceea ce privește elaborarea statutului Transnistriei. Și Chișinăul nu dorește să joace partitura care a fost scrisă la Moscova.”
Analistul politic mai crede că autoritățile de la Chișinău nu doresc să joace după regulile Moscovei în procesul de reglementare transnistreană, lucru care explică poziția șovăielnică a acestora în ceea ce privește reluarea negocierilor, notează Anatol Țăranu.
Totuși, așa cum anunță un comunicat guvernamental „a fost relevată pregătirea Chișinăului pentru a participa la lucrările următoarei runde de negocieri în formatul „5+2”.
***
Fostul vicepremier pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, spune într-un interviu acordat Europei Libere că tensiunile din regiune creează „un nou context politic” pentru contactele Chișinău-Tiraspol. Interviul realizat de colegul nostru Alexandru Canțir cu Alexandru Flenchea, astăzi director al asociației „Inițiativa pentru Pace”, a pornit de la știrea că Duma de Stat a Rusiei i-a cerut președintelui Vladimir Putin să recunoască independența autoproclamatelor republici populare Donețk și Luhansk din estul Ucrainei, controlate de separatiștii sprijiniți de Kremlin.
Alexandru Flenchea: „Ca să înțelegem rolul acestui document, al apelului adoptat ieri de către Duma de Stat, trebuie să privim situația în ansamblu și să înțelegem foarte exact ce vrea Rusia sau mai exact președintele Vladimir Putin. Primul său scop anunțat deschis este cel de a elimina ceea ce este perceput de Kremlin ca și amenințare militară din partea NATO la adresa Federației Ruse.
Al doilea scop, cel neanunțat, este de a reface într-o formulă sau alta Uniunea Sovietică, un lucru lesne de înțeles pentru oricine care măcar și superficial urmărește parcursul președintelui Vladimir Putin din 2007 încoace. Și iată, dacă privim situația anume așa, din perspectiva asta, vedem că documentul aprobat de Duma de Stat, apelul de recunoaștere a celor două regiuni separatiste este un instrument într-un joc de presiune politică, la fel cum și armata rusă, așa-numitele aplicații, la fel cum și războiul este și el pentru Vladimir Putin un instrument.
Și nu întâmplător și președintele american Biden, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursurile lor s-au referit la cel de-Al Doilea Război Mondial, pentru că paralelele între situația de atunci și ceea ce urmărim acum sunt mai mult decât evidente și am toată senzația că mă aflu, de fapt, acum în anul 1938, și nu în 2022.”
Europa Liberă: Și cum se regăsește dosarul sau cazul transnistrean, iată, în aceste împrejurări?
Alexandru Flenchea: „Republica Moldova, ca și stat, în tot acest joc global în care este implicat nu doar tot continentul european, dar, de fapt, toată lumea euroatlantică, este evident mai puțin decât un jucător mic, adică avem potențialul și trebuie să devenim un jucător mic, la acest moment suntem o piesă în acest joc și, eventual, o victimă colaterală a acestei confruntări.
Trebuie să înțelegem că mizele sunt mult mai mari. Și Republica Moldova, zona transnistreană, conflictul transnistrean nerezolvat, care este amenințarea, problema și durerea de cap numărul unu, doi și trei pentru statul Republica Moldova, nu se regăsesc nici în top 50 pe agenda liderilor mondiali.
Și având asta în cap, și înțelegând acest lucru, trebuie și conducerea țării, fiecare dintre noi să înțelegem foarte bine că pentru noi, ca și stat, ca și popor, ca și națiune, riscurile și amenințările în viața noastră de zi cu zi, dar și în viitorul pe termen scurt și mediu vin din zona transnistreană, vin din problema nerezolvată a acestui conflict separatist.
Simplu vorbind, riscul ca trupele aeropurtate ruse să fie desantate pe aeroportul de la Tiraspol în acest an sunt incomparabil mai mici decât riscurile legate de contrabandă care vine prin și din zona transnistreană, riscurile legate de corupție, care este alimentată de această contrabandă, mult mai mici decât riscul ca reforma justiției să stagneze și, de fapt, să fie anihilată de factorii de corupție care vin de la Tiraspol și care timp de 30 de ani au corupt și continuă să corupă elitele de la Chișinău. Toate aceste riscuri sunt mult mai palpabile și ne afectează zi de zi, și ne afectează la scară largă, de fapt, subminează dezvoltarea noastră ca și stat.”
Europa Liberă: Autoritățile de la Tiraspol, dle Flenchea, n-au făcut niciodată un secret din dorința de a obține de la Moscova recunoașterea independenței autoproclamatei „republici moldovenești nistrene”, este o constantă de opțiune, se fac în permanență demersuri în acest sens. Prin ce se deosebește totuși, în opinia Dvs., dosarul transnistrean de cel al regiunilor Donețk și Luhansk, de vreme ce în primul caz Kremlinul păstrează retorica de recunoaștere a integrității teritoriale și suveranității Republicii Moldova?
Trebuie să calculăm foarte bine fiecare pas ca cu puținele resurse să putem să realizăm ceea ce ne propunem
Alexandru Flenchea: „Diferă din toate punctele de vedere, dacă vreți, tangențe sunt mult mai puține decât similitudini.
În primul, în al doilea și în al treilea rând, între regiunea transnistreană și Federația Rusă este Ucraina, deci nu este un hotar comun și asta schimbă totul. În al doilea rând, cum am și zis, mizele și importanța acestui dosar, dar și acestei zone pentru Federația Rusă, din punct de vedere militar, din punct de vedere politic, din punct de vedere economic.
Având toate astea în cap, suntem într-o situație mai avantajată ca Ucraina, trebuie să recunoaștem asta. Deși Republica Moldova este un stat mult mai mic, cu resurse mult mai mici decât Ucraina și, respectiv, noi cu acele puține resurse pe care le avem trebuie să fim foarte atenți, trebuie să calculăm foarte bine fiecare pas ca cu puținele resurse să putem să realizăm ceea ce ne propunem.”
Europa Liberă: Totuși, dle Flenchea, atât Tiraspolul, cât și Moscova insistă sau au insistat până acum asupra accelerării negocierilor. De ce credeți că o fac? Sunt împrejurările de acum potrivite, benefice, astfel încât și Chișinăul să grăbească pașii tocmai acum?
Alexandru Flenchea: „Chișinăul trebuie să grăbească pașii în sensul de acțiuni concrete care să apropie reintegrarea țării, ceea ce nu este identic și nu este același lucru cu procesul de negocieri în formatul „5+2”. Procesul de negocieri este un instrument și el nu garantează o dinamică pozitivă.
Politica de reintegrare elaborată, în primul rând, și implementată de guvern, fie în dialog cu Tiraspolul, fie unilateral atunci când și unde dialogul nu merge – aceștia sunt pașii care trebuie, într-adevăr, accelerați și procesul de negocieri în toate formatele, în primul rând, în formatul „5+2” nu trebuie decât să servească scopului anunțat și împărtășit de toată lumea, chiar și de Tiraspol, dacă nu recunosc acest lucru pe față, scopul anunțat de restabilire a unității țării noastre.”
***
La sfârșitul săptămânii trecute am stat de vorbă cu expertul ucrainean Evgheni Magda, directorul Institutului Politicii Globale de la Kiev, pe care l-am întrebat cum este percepută de oamenii de rând din Ucraina amenințarea unui atac militar din partea Rusiei.
Evgheni Magda: „În primul rând, nu a existat panică. De pe rafturile magazinelor au fost rase doar cartușele - și nu este o glumă sau un meme de pe internet, ci o realitate dură. Fenomenul a luat proporții la Kiev și în centrele raionale.
Acum populația Ucrainei s-a împărțit în cetățeni și locuitori ai Ucrainei. Cetățenii sunt gata să-și apere patria cu arma în mână, sau să-i ajute pe cei care o apără, în timp ce locuitorii pur și simplu așteaptă să vadă ce se va întâmpla mai departe. Dar acesta este specificul unui stat democratic – nu poți să forțezi pe nimeni sau să-i obligi pe oameni să facă ce vreai tu, să le spui că „trebuie să acționați anume așa”.
Aș spune că Ucraina, în acești opt ani de când este în război, - pentru că războiul Rusiei a început din 2014 și acum putem vorbi doar despre extinderea agresiunii – Ucraina, deci, a tras unele concluzii. Inclusiv a înțeles că este nevoie de o armată puternică, că este nevoie de consolidarea societății și că ne putem baza doar pe noi înșine, chiar dacă ajutorul Occidentului pentru Ucraina este vizibil și este unul dintre factorii care influențează situația militară și militar-politică din Ucraina și de la frontierele ei.”
Europa Liberă: Dle Magda, o altă decizie controversată a săptămânii trecute a fost și decizia Dumei de Stat de la Moscova de a cere lui Vladimir Putin să recunoască independența regiunilor Donețk și Luhansk din Ucraina. Noi avem Transnistria care visează demult la independență. Care este diferența dintre Donbas și Transnistria? De ce Rusia, cel puțin la nivel formal, declară mereu să recunoaște integritatea teritorială a Republicii Moldova?
Evgheni Magda: „La nivel formal Rusia recunoaște și integritatea teritorială a Ucrainei. Doar că are și niște excepții. Adică cu excepția Crimeii și de facto a regiunilor Donețk și Luhansk.
Așa-numitele republici populare Donețk și Luhnask, care mai sunt numite și „republicile banditești”, sunt în vecinătatea imediată a Rusiei, acolo există o frontieră pe care nimeni nu o controlează. Și acolo pot fi pompate armamente, consilieri militari, soldați care vor să lupte. Este un fel de „zonă gri”.
Moldova este salvată de un astfel de scenariu de faptul că are frontiere comune doar cu două state – Ucraina și România. Iată de ce Transnistria este un fel de enclavă, care prezintă o amenințare relativă pentru Ucraina, de exemplu pentru sudului Ucrainei, din cauza contingentului militar care constă din băștinași și ofițeri ruși, și poate fi o amenințare și pentru puterea de la Chişinău, în cazul în care integrarea europeană va fi de succes și Republica Moldova se va apropia de calitatea de membru al UE și va avea o dezvoltare rapidă.
Rusia a însușit foarte bine metodele hibride de luptă. Acum trei săptămâni am prezentat la Chişinău o carte, „Supraviețuind în vecinătatea imperiului”, unde autori din Ucraina, Polonia, Estonia și-au expus viziunea lor cu privire la felul în care se poate supraviețui în vecinătatea imperiului. Am analizat și situația din Crimeea, și situația din teritoriile ocupate din Donețk și Luhansk, unde Rusia a acordat peste 800 de mii de pașapoarte, și procesele de dezumanizare a populației pe care urmează să le vedem acum și în Donbas, dar și încercările de a influența alegerile. Iar viziunea colegilor noștri din Polonia despre felul în care ar urma să fie organizat un Tribunal internațional împotriva Rusiei a trezit reacții de iritare la Moscova.”
Europa Liberă: Vorbiți despre războiul hibrid și atacurile hibride din partea Rusiei. Ne amintim că pentru prima dată despre aceste lucruri s-a vorbit după anexarea Crimeii. Era un fenomen nou și surprinzător în special pentru țările europene și democrațiile vechi de acolo. Acum despre războiul hibrid vorbește toată lumea. Ce a reușit să facă Ucraina în acești ani pentru a-și proteja societatea de aceste forme de atacuri hibride?
Evgheni Magda: „În primul rând, a fortificat armata, trebuie să o spunem foarte clar.
După care, în Ucraina este interzisă transmisiunea televiziunilor rusești. Da, acestea pot fi accesate prin satelit, dar în rețelele de cablu, cu foarte mici excepții, nu le veți găsi.
În Ucraina este dificilă conectarea la rețelele rusești de socializare. Rețelele VKontakte și Odnoklassniki pot fi accesate doar prin conexiuni anonime. Evident că mulți tineri reușesc că ajungă acolo pentru a asculta muzică sau a privi filme noi. Dar nu avem situații în care oameni să vină dimineața la birou, să pornească calculatorul și să intre imediat în Odnoklassniki sau VKontakte. Adică fluxul de propagandă rusească s-a redus substanțial.
În Ucraina de la începutul acestui an toată mass media națională apare în limba ucraineană, sau trebuie să apară într-un tiraj identic în ucraineană și rusă. Dar marea majoritate a preferat să apară în ucraineană. Prevederea încă nu se referă la presa locală, mai există o perioadă de tranziție de trei ani. Dar la nivel național trecerea s-a făcut fără probleme, toate publicațiile s-au ajutat acestei cerințe de a scrie în limba ucraineană.
Dar ce ne lipsește nouă este dezvoltarea gândirii critice și a educației mediatice. Și, dacă tot vorbim ca între vecini, Dvs. din Chişinău și eu de la Kiev, cred că ne lipsesc și cunoștințele despre vecinii noștri, ceea ce este foarte trist.
Este foarte trist să vedem că în Republica Moldova și nu numai diaspora noastră ucraineană are viziuni foarte pro-ruse; dar și că acele concluzii pe care le-a tras Ucraina din confruntarea cu Rusia nu se materializează nici măcar în cadrul acelui trio asociat dintre Ucraina, Georgia și Moldova. Dar mie nu-mi place să dau indicații vecinilor, nu cred că este corect. Noi putem să ne împărtășim experiența, dar nu le putem spune vecinilor că trebuie să procedeze doar așa cum spunem noi – nu ar fi corect.”
Europa Liberă: Care este opinia Dvs, în calitate de expert, mai ales că ați fost recent la Chişinău: cum stau lucrurile în societatea moldovenească pe dimensiunea acestor „mijloace de apărare hibridă” despre care am discutat mai sus?
Evgheni Magda: „Faptul că la hotel am putut vedea majoritatea posturilor de televiziune rusești de știri m-a surprins. Probabil că așa merge mai bine vinul moldovenesc: când vezi toate aceste aberații este mai ușor să scapi de tensiunea nervoasă bând un pahar cu vin.
Dar dacă e să vorbim serios, mie mi se pare că este vorba în primul rând despre o dinamitare a pozițiilor forțelor democratice pro-europene. Adică a partidului PAS și personal a Maiei Sandu. Așa văd eu lucrurile.
Am auzit de la colegii din Moldova că există destul de multe provocări legate de faptul că la conducerea țării și a economiei unui stat pro-european au venit oameni care nu au destulă experiență și adesea nici destulă motivație. Asupra acestor lucruri trebuie să se pronunțe cetățenii Republica Moldova, nu televiziunile rusești. Și, din câte înțeleg, subminarea pozițiilor forțelor pro-europene este în interesul Rusiei. Pentru că cei de acolo țin minte perioada de președinție a lui Voronin, pe cea a lui Dodon, țin minte că există o tradițională susținere pe care o acordă forțelor de stânga. Și cred că deja în primăvară vor apărea forțe politice noi care se vor manifesta atât pe eșichierul de stânga, cât și pe cel de centru-dreapta. Asta, pentru că în societate există nemulțumire în legătură cu prețurile la gaze, prețurile pentru serviciile de întreținere și, respectiv, în legătură cu nivelul de viață, lucruri care vor influența situația.”
Europa Liberă: În această perioadă s-a discutat foarte mult despre agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. În acest context apărea și Transnistria, cu trupele rusești dislocate acolo. În ce măsură Transnistria și armata rusească de acolo sunt percepute ca amenințări și cât de reală este această amenințate pentru Ucraina, iar pe de altă parte și pentru Chişinău, care și-a exprimat îngrijorarea că aceste trupe ar putea avea un impact și asupra stabilității Republicii Moldova?
Evgheni Magda: „Numărul de militari din contingentul din Transnistria poate asigura doar niște operațiuni de cercetare și diversiune, sau informaționale și psihologice. Dar astfel de operațiuni deja au loc, prin intermediul a tot felul de canale de Telegram anonime – este un lucru cunoscut în Ucraina.
Putin încearcă în acest an și la începutul anului viitor să restabilească Uniunea Sovietică…
Da, Rusia ar putea eventual șantaja cu o explozie la depozitele de la Cobasna – 20 de mii de tone de explozibil la doi kilometri de la frontiera Ucrainei este un factor neplăcut.
Dar ar fi o exagerare să spunem la modul serios că din Tiraspol poate ieși o coloană militară și devenit de una singură o provocare pentru armata ucraineană.
Totuși, o astfel de situație ar putea pune în joc destabilizarea Moldovei. Să explic de ce. Pentru că Putin încearcă în acest an și la începutul anului viitor să restabilească Uniunea Sovietică. Pentru el acest lucru este foarte important. El și-ar dori ca la aniversarea a 100 de ani de la crearea URSS, a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, să restabilească o nouă Uniune Eurasiatică, de exemplu, în care să atragă, să includă cât mai multe state și unități teritoriale cvasi-statale.”
Europa Liberă: De ce, din punctul dumneavoastră de vedere, în cazul Transnistriei, unde negocieri nu s-au mai purtat de mai bine de doi ani, există un interes foarte mare din partea Moscovei și a Tiraspolului pentru reluarea tratativelor. Ce ar putea însemna acest lucru?
Evgheni Magda: „Eu cred că lucrurile sunt simple: Moscova percepe Transnistria drept model. Adică ar vrea să realizeze un model de reglementare, eventual prin federalizarea Moldovei folosind factorul Transnistriei și Găgăuziei, să creeze un fel de „federalism – light” cu tot felul de reverențe în direcția unor practici politice europene. Și apoi să spună: „Iată, vedeți, același lucru se poate face și în Ucraina, pentru că o astfel de rețetă funcționează”.
Iată de ce aici totul se rezumă la numele lui Dmitri Kozak – omul care a inventat planul de reglementare pentru Transnistria, plan care așa și nu a fost realizat, dar care se pare că nu a renunțat la intenția de a se amesteca în situațiile din spațiul post-sovietic.”
Europa Liberă: Credeți că există premise acum pentru o reglementare care să fie în interesul Republicii Moldova? La Chişinău mulți experți spun că poate ar fi mai bine ca situația să fie înghețată pentru o anumită perioadă de timp.
Evgheni Magda: „Conflictul și așa este de facto înghețat. În societate a slăbit substanțial durerea pierderilor, cu excepția, evident, a membrilor familiilor celor care au murit sau au fost răniți în acel conflict sau a celor au fost nevoiți să-și lase casele și să fugă. Există nu o singură generație de cetățeni ai Republicii Moldova care au perceput celălalt mal al Nistrului ca fiind unul „străin”.
Și pentru a găsi o modalitate de reglementare și Ucraina trebuie, probabil, să devină un jucător mai activ. Dvs. cu siguranță știți și vreau să știe și cei care ne ascultă: când aterizezi la Chişinău și ieși din aeroport, primul lucru pe care îl vezi este benzinăria LukOil. Și vă asigur că este o strategie a acestei companii – face acest lucru oriunde are posibilitatea, își marchează pozițiile la intrarea în țară sau în alte puncte strategice. Simbolul, faptul că benzinăria rusească este prezentă aici, este important. Și eu mi-aș dori ca acolo să fie o benzinărie a unei companii ucrainene, de exemplu a Ukrain-Avto. Dar deocamdată nu avem așa ceva, din păcate.”
Aici e Radio Europa Liberă
