Evoluția rapidă a situației în Ucraina și Rusia a dus la unul din acele rare cazuri în care analizele din presa de duminică nu mai corespund realității de luni dimineața.
Putin a pus forțele nucleare în stare de alertă… dar, cum o subliniază Le Figaro, ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian atrăsese deja atenția, fără a insista inutil, că și Franța este o putere nucleară.
Presa de mai peste tot subliniază cum Putin arată că s-a împotmolit. Mai ales de când Erdogan a închis strâmtoarea Dardanelelor și Bosforul pentru navele militare rusești.
450 de milioane de euro reprezentând valoarea unor echipamente militare vor fi livrate de Uniunea Europeană forțelor armate ucrainene. Este semnul unui angajament care merge mult dincolo de sancțiunile financiare ale celor 27, care și-au închis spațiul aerian avioanelor rusești și au interzis canalelor de știri rusești Rusia Today și Sputnik să mai transmită pe teritoriul lor.
„Europa se trezește”, titrează El Mundo. Cotidianul spaniol se referă la același anunț de duminică făcut de Uniunea Europeană cu privire la cumpărarea și livrarea de arme către Ucraina, la cinci zile după începerea invaziei ruse. Este „prima oară în istoria sa” când UE ajută astfel o țară atacată, precizează ziarul, citându-l pe Josep Borrell, înaltul reprezentant pentru afaceri externe al UE: „azi se depășește un tabu, cel care spunea că UE nu furnizează arme într-un război. Da noi o vom face. Acest război arată că trebuie să sprijinim armata ucraineană”. Este vorba, așadar, de echivalentul a 450 de milioane de euro pentru echipamente letale și alte 50 de milioane pentru combustibil și dispozitive de comunicare.
UE a decis, de asemenea, să interzică difuzarea Russia Today și Sputnik, două instituții media ale Kremlinului, „pentru a pune capăt manipulării” și „dezinformarii toxice”, a justificat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene (cel puțin teoretic; în această dimineață de luni 28 februarie, aici în Bruxelles, Russia Today continuă să funcționeze normal pe cablu). De asemenea, spațiul aerian european a fost închis tuturor aeronavelor care zboară către sau dinspre Rusia.
Faptul că Germania a decis să-și mărească semnificativ bugetul de cheltuieli duminică a atras de asemenea atenția, iar Suedia neutră s-a remarcat la rândul ei prin trimiterea Ucrainei a 5.000 de lansatoare de rachete antitanc, 5.000 de căști și 5.000 de veste antiglonț. Lucru nemaiauzit din 1939 și de la agresiunea sovietică din Finlanda, cum o subliniază canalul public SVT.
Până și Germania pacifistă a anunțat că își mărește bugetul militar și că de acum înainte va cheltui 2% pe an pentru apărare.
Le Monde comentează apoi cum deodată Germania se îngrijorează de starea sa de slăbiciune militară. Acolo unde, în 1989, Germania de vest (RFG) încă avea 500.000 de militari, astăzi Germania reunificată abia de are 200.000 de oameni sub drapel.
Cum o anunță, în Rusia, Interfax, Patriarhul Kirill al Rusiei, în predica sa de ieri, duminică, i-a numit pe ucrainenii care luptă împotriva tancurilor: «forțele răului» (злые силы). Potrivit lui Kirill, Rusia, Ucraina și Bielorusia constituie o unitate: «pământul rusesc» ("русская земля")
Doar Biserica Ortodoxă asigură această unitate, a spus el, iar cine luptă pentru a o opri aparține «forțelor răului».
La Londra, The Guardian explică cum funcționează cenzura în Rusia și cum puterea caută să blocheze presa independentă. Astfel, site-ul cotidianului de opoziție Kommersant a fost inaccesibil toată ziua de ieri.
La fel, autoritățile au șters apelul lui Dmitri Muratov, fondatorul și redactorul-șef al cotidianului «Novaia Gazeta» (care anul trecut a fost unul din cei doi laureați ai Premiului Nobel pentru Pace). În loc de apelul șters de cenzură, redacția a pus următoarele:
— «Materialul a fost blocat la cererea Parchetului General și a RKN [Roskomnadzor, principalul organ de control al internetului. N.N.]. Editorii consideră acest lucru un act de cenzură militară, dar vor continua să-și informeze cititorii despre ceea ce se întâmplă.”
În mesajul său filmat, dar șters de RKN, redactorul-șef Dmitri Muratov spunea următoarele:
Dmitri Muratov este fondatorul și redactorul-șef al cotidianului Novaia Gazeta (iar anul trecut a fost unul din cei doi laureați ai Premiului Nobel pentru Pace):
— «Novaia Gazeta e împotriva războiului!… Țara noastră, la ordinul președintelui Putin, a început un război cu Ucraina. Și nu există nimeni care să oprească războiul. De aceea, odată cu durerea, pe noi ne încearcă și rușinea.
Comandantul suprem învârte între degete, ca și cum ar fi cheile unei mașini scumpe, „butonul nuclear”. Următorul pas va fi oare o salvă nucleară? Căci nu pot interpreta în alt mod cuvintele lui Vladimir Putin despre “arma răzbunării”.
Publicăm acest număr din Novaia Gazeta în două limbi - ucraineană și rusă. Pentru că noi nu recunoaștem Ucraina ca pe un inamic, iar limba ucraineană nu este o limbă a inamicului.»
Pe rețelele sociale rusești circulă în buclă un scurt video cu un cecen pe nume Alihan Ahmedovici Dasaev, care spune că e prizonier, că face parte din trupele lui Kadîrov și că a fost capturat de ucraineni pe când efectua acte de sabotaj. Vorbind în rusă și cecenă (moment în care e identificat limpede drept cecen, căci nimeni nu toate vorbi cu un asemenea accent), el își “sfătuiește frații de arme” (кадыровцы) să refuze să lupte în Ucraina: — “Aici ne așteaptă doar moartea”.
Lucrurile se complică după ce niște ceceni care s-au prezentat drept rude ale “prizonierului” au sunat presa rusă, la Moscova, să spună că respectivul există, într-adevăr, e din satul Urus-Martan, dar că trăiește în Kiev, are cetățenie ucraineană și că n-a mai pus picioarele în Cecenia de 20 de ani.
Desigur, nu avem nicio garanție nici că aceia erau într-adevăr rude ale omului filmat. Prizonier sau actor? Sau, și mai sofisticat: clip distribuit de ruși pentru a discredita din timp, anticipând autentice capturări? Ne este imposibil să decidem. Lupta se dă și la nivelul ăsta.
Un lucru e sigur: dacă acest clip ar fi fost autentic, el ar fi fost difuzat la televiziunea ucraineană. Și nu cu muzică pe fundal. Apoi, dacă era oficial, autentic, clipul ar fi avut un generic, iar când omul vorbește în cecenă, în partea a doua, am fi avut subtitluri, ca să știe telespectatorii că omul nu spune contrariul. De fapt tocmai absența subtitlurilor ar fi indiciul că scopul clipului este de a-i decredibiliza pe ucraineni.
Cotidianul britanic The Guardian încearcă să ne introducă în capul lui Vladimir Putin (ceea ce făcusem și eu aici)m scriind: psihanalistul german Erich Fromm, în marele său studiu despre mintea acoliților lui Hitler, a descris cum pentru naziști convingerea că ei sunt victime era o modalitate de a scuza modul în care ei îi ucideau și torturau pe alții. La fel funcționează și Putin.
În orice caz, Putin a reușit ceea ce niciun președinte american nu putuse să obțină până acum: ca Germania să-și sporească cheltuielile militare, să trimită arme Ucrainei și să devină un membru activ al NATO.
Cât despre aluziile lui Putin la arma nucleară, un expert, Pavel Podvig, vorbește astfel în The Guardian: „Voi fi sincer, am ajuns să mă tem. Raționalitatea nu e ceea ce a distins Kremlinul în ultimele luni, iar slăbiciunea și nesiguranța lui Putin sunt într-adevăr motive de îngrijorare.”
