Din cei peste o sută de mii de refugiați ce se află în prezent pe teritoriul R. Moldova, trei pătrimi sunt cazați la familii, inclusiv ale voluntarilor, arată datele ministerului muncii și protecției sociale. O treime sunt la centrele de cazare amenajate de autorități. Aici majoritatea au acces la hrană, servicii medicale și psihologice. Unde se pot adresa refugiații cazați în familii în cazul unor urgențe de sănătate?
Refugiații cazați în centrele de plasament sunt informați că pot apela la servicii medicale de primă necesitate, dau asigurări oficialii atunci când prezintă cu regularitate situația refugiaților din Ucraina. Cei domiciliați în familii, la nevoie, pot recurge la serviciul de urgență 112 sau se pot adresa la policlinica de sector, în cazul localităților rurale fiind vorba de spitalul raional, explică asistenta medicală Nadejda Cojocaru din cadrul Centrului consultativ diagnostic Râșcani din capitală:
În ceea ce privește adresările la policlinică, acestea sunt gratuite...
„Care sunt cazați în familii, la rude sau prieteni, au acces nelimitat și necondiționat la policlinica unde se află apartamentul în care sunt adăpostiți. Și noi, în sector, avem așa o familie care a avut nevoie de consultația cardiologului, le-am făcut electrocardiograma, au fost consultați și s-a indicat tratamentul. Totul este gratuit, dar sigur că un pic au trebuit să aștepte pentru că sunt și pacienți programați cu urgențe. Totul se discută cu medicul. Deci, în ceea ce privește adresările la policlinică, acestea sunt gratuite.”
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Ministerul Sănătății precizează că până duminică, 6 martie, au cerut ajutor medical 261 de refugiați – 83 au fost internați în spitale, 46 dintre aceștia fiind copiii. La centre ale medicilor de familie s-au adresat alți 160 de refugiați din Ucraina – vorba de statistica ultimelor zece zile.
Instituțiile care oferă servicii medicale și psihologice s-au adaptat „din mers” explică Galina Leșco, directoarea rețelei Youth Klinic Moldova, ce dispune de 41 de centre medicale în toată țara, dintre care 6 în Chișinău. Pentru a fi cât mai aproape de necesitățile refugiaților, au fost mobilizate echipe de specialiști ce merg pe la centrele de plasament, iar o parte din servicii, în special cele psihologice, sunt prestate în regim online:
„Colegii noștri în raioane și în Chișinău au început deja să lucreze nemijlocit cu refugiații. Unele raioane care sunt mai aproape de hotare, cum ar fi Vulcănești, are o experiență mare de ajutor, a oferit cazare și asistență psihologică refugiaților. Totodată, tinerii pot să apeleze la centrele noastre atât la telefon, cât și online. Deja am avut apel de la o persoană transgender ce avea nevoie să corijeze tratamentul de substituție, am avut cazuri când s-a apelat online la psiholog.”
Pentru a nu încetini traficul de la punctele de trecere a frontierei, autoritățile au permis intrarea refugiaților ucraineni pe teritoriul Republicii Moldova fără să prezinte certificate COVID-19. Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, într-un interviu pentru Europa Liberă spune că puținele cazuri de infectare ce s-au înregistrat printre refugiați nu ar fi influențat evoluția pandemică:
„Fluxul de refugiați a venit pe fundalul unei descreșteri a pandemiei și nu se atestă în ultima săptămână un impact al fluxului de refugiați asupra indicatorilor pandemici.
Cei care doresc, se pot vaccina gratuit împotriva COVID-19...
Cei care doresc, se pot vaccina indiferent de cetățenie, iar în ceea privește serviciile medicale, la cel mai mare centru de plasament sunt asistenți medicali care pot acorda primul ajutor în caz de necesitate. Sunt medicamente distribuite. Dacă sunt boli cronice, dacă persoanele au nevoie de servicii mai specializate, se pot deplasa la medic, la spital, și acolo le este acordat ajutorul în funcție de necesități. Dacă sunt urgențe atunci gratuit, dacă nu sunt urgențe, atunci contra plată.”
Marcel Spatari a recunoscut că deocamdată e mult prea complicat pentru autoritățile moldovene să anticipeze ce impact va avea criza refugiaților asupra sistemului social, dar a precizat că asistența acordată de ONU, UE, de țări donatoare separate și de persoane fizice este extrem de prețioasă și oportună.
După ce se va cunoaște cu exactitate câți dintre refugiați vor decide să rămână în R. Moldova, va fi nevoie să le asigurăm accesul la educație și servicii medicale, a declarat Marcel Spatari. Cheltuielile pentru serviciile sanitare refugiaților s-a angajat să le acopere Agenția ONU pentru refugiați.
