Statele Unite, Marea Britanie și Uniunea Europeană continuă să impună sancțiuni fără precedent Rusiei pentru decizia Moscovei de a invada Ucraina pe 24 februarie. Ca urmare, rubla s-a devalorizat masiv, preșurile cresc, sute de firme străine se retrag din Rusia și în consecință, mii de oameni rămân fără lucru. Este afectată direct viața cotidiană a rușilor și zeci de mii au început să plece din țară.
Se scumpesc alimentele, dispar produse occidentale
Prețurile au crescut, în medie, cu 2,2% în prima săptămână de invazie, alimentele fiind printre cele care s-au scumpit cel mai mult.
Unele magazine limitează vânzarea de produse de bază. Vânzările de medicamente nu fac obiectul sancțiunilor, dar aprovizionarea este îngreunată de sancțiuni.
Rubla s-a devalorizat cu aproape 40% în primele săptămâni după invazie, așa că mulți comercianți au mărit prețurile.
În supermarketuri, unele produse sunt acum raționalizate, de la tăieței, la hârtia igienică.
„Pe 20 februarie am comandat produse alimentare pentru 5.500 de ruble [aproximativ 57 de dolari]și acum aceea;i comanda costă 8.000”, spune Jan (cetățean al UE care lucrează la Moscova) pentru BBC.
Prețul laptelui aproape s-a dublat în ultimele două săptămâni, adaugă el.
Zahărului și produsele din cerealelor erau oricum mai scumpe cu aproximativ 20% în februarie decât în urmă cu un an. Agenția de știri de stat rusă Tass a informat că unii angrosiști au convenit să limiteze creșterea prețurilor la unele produse de bază la 5%. Alții limitează cantitatea de produse de bază, cum ar fi făină, zahăr și ulei, pe care clienții le pot cumpăra.
„Nu am cumpărat nimic special în timpul pandemiei, dar acum fac rezerve” este unul din comentariile lăsate pe pagina de Facebook a redacției în limba rusă a Europei Libere/Libertatea, Radio Svoboda. „Putin ne-a promis că nu va lipsi nimic dar acum sunt rafturi goale” se plânge un altul.
Fără iPhone și „Happy Meal”
Costul telefoanelor mobile și al televizoarelor a crescut cu peste 10% . O vacanță în Turcia s-a scumpit cu peste 30%, dar și mai mult s-au scumpit biletele de avion spre Turcia și alte destinații căutate de miile sau zecile de mii de ruși care s-au decis să plece din țară din cauza războiului.
Mărci importante precum Apple, Ikea și Nike nu își mai vând produsele în Rusia.
„La începutul lunii februarie [un laptop]costa aproximativ 70.000 de ruble [730 USD], dar până la sfârșitul lunii pre'ul s-a ridicat la 100.000 de ruble. Apoi s-au ridicat la 140.000 de ruble, dup[ care s-au epuiza toate în Moscova”, povestește un alt vizitator al paginii de Facebook, în limba rusă, a redacției Radio Svoboda.
Cea mai remarcată retragere din Rusia – pentru simbolismul ei – a fost cea a companiei McDonald's, care și-a închis toate cele 847 de restaurante din Rusia.
„Back to the USSR” a fost comentariul reluat de mii și mii de ori pe paginile Radio Svoboda de pe rețelele de socializare.
McDonald's a fost printre primele firme occidentale care au venit în Uniunea Sovietică, imediat după căderea Zidului de la Berlin, încă 1990. „Simboliza schimbarea și un viitor plin de speranțe” declară pentru agenția AP, Vlad Vexler, analist politic stabilit între timp la Londra.
Un sistem financiar blocat
Multe bănci rusești au fost eliminate din sistemul internațional de plăți Swift .
Visa, Mastercard, American Express, Apple și Google Pay și-au limitat serviciile în Rusia iar Banca Centrală a Rusiei spune că economia ar putea să scadă cu până la 8%.
De miercuri, Rusia are 30 de zile să evite intrarea în incapacitate de plăți.
Ekaterina conduce o serie de școli de limbi străine și spune că sancțiunile i-au cauzat deja probleme. „Avem profesori în alte țări pe care nu îi putem plăti pentru că toate rețelele de transfer sunt înghețate. Avem și studenți în Statele Unite, Germania și Letonia care nu își pot plăti taxele în conturile noastre. Am găsit modalități ocolite să rezolvăm problemele dar în acest moment, zilnic ne confruntăm cu o nouă problemă” spune Ekaterina pentru BBC.
O mare problemă devine și transferul remitențelor, de exemplu spre familia rămasă în Moldova.
„Era multă panică pentru că oamenii analizau ce fel de carduri bancare au și cum își pot scoate banii. Am văzut situații în care oamenii aveau bani pe card, dar banca nu avea bani ca să le ofere. Persoana mergea la bancă să scoată o sută de mii de ruble și i se ofereau doar 50 de mii, fiind îndrumat să revină în altă zi” a povestit pentru Europa Liberă Serghei Romanciuc, un moldovean care muncește de mai mulți ani la Moscova.
Sancțiuni: șoc sau rutină
Istoricul Nicholas Mulder de la Universitatea americană Cornell, tocmai a publicat în ianuarie volumul „Arma economică”, o istorie a sancțiunilor economice folosite în conflictele secolului 20.
„Ceea ce știm despre sancțiuni este că, dacă nu duc la un efect rapid, atunci nu este probabil să funcționeze și vor rămâne în vigoare pentru o perioadă foarte lungă de timp. Apoi devin foarte greu de ridicat”.
Într-un interviu cu publicația online Politico, Mulder arată că în secolul 20 au existat două mari categorii de sancțiuni economice : „Cele care încercau să pună capăt unor conflicte între state și cele care încercau să schimbe un regim politic într-o țară sau regiune. Sancțiunile impuse acum Rusiei se înscriu, în mare, în prima categorie deși Moscova le vede mai degrabă drept o încercare de a schimba regimul”.
Cât de eficiente este arma sancțiunilor? „Cu cât diferențele ideologice dintre țări sunt mai mari, cu atât este mai puțin probabil ca sancțiunile să funcționeze” crede Nicholas Mulder, care continuă: „Sancțiunile împotriva unei economii atât de mari precum cea a Rusiei ar putea schimba natura globalizării”.
