Urgența unui summit NATO -- care va avea loc joi 24 martie la Bruxelles cu participarea lui Joe Biden -- era evidentă de multă vreme, mai ales pe fundalul îngrijorătoarei retorici a Kremlinului, care constă în amintirea repetată a faptului că Rusia este o putere nucleară... ceea ce l-a făcut pe ministrul de externe al Franței, Jean-Yves Le Drian, să reamintească recent la rândul său că și UE -- prin intermediul Franței -- este tot o putere nucleară.
Îngrijorarea occidentală nu plutește însă numai în jurul armelor nucleare, ci și al celor chimice și biologice, iar Joe Biden și-a exprimat deja temerile în această privință. La sfârșitul lunii februarie, de altfel, Putin a ordonat ca forțele nucleare ale Rusiei să fie puse în stare de alertă. Se pune astfel întrebarea în ce constau structurile nucleare militare ale Rusiei și care este capacitatea lor reală de distrugere.
Rusia a moștenit aproximativ 35.000 de arme nucleare, altfel zis, majoritatea arsenalului fostei URSS, care de altfel constituie actualmente majoritatea armamentului nuclear de pe planetă. Cu totul, aproximativ 90% din armamentul nuclear de pe planetă este posedat de Rusia și SUA.
Pentru a trece acum la cifre precise: cifrele acceptate la nivel internațional (potrivit The Federation of American Scientists) spun că Rusia este cea care conduce, cu 6.200 de rachete nucleare. Statele Unite au în mod oficial 5.600, France are 290, iar Marea Britanie 225.
Când se ajunge la rachetele balistice intercontinentale, Rusia are 1.456 focoase disponibile pentru 527 de rachete, care pot fi lansate din avion sau din submarin.
Potrivit tratatului START de reducere a armamentului, care a fost extins cu încă 5 ani în ianuarie 2021, Moscova se limitează la 1.550 de focoase. SUA au, la rândul lor, 1.357 focoase instalate pe 665 de rachete. Sigur, cum era de așteptat, estimări independente pun arsenalul rusesc autentic, nedeclarat, pe o scară mult mai mare.
În urmă cu trei decenii, în momentul căderii URSS-ului, rachetele nucleare erau instalate în locații împrăștiate pe întreg teritoriul fostei Uniuni Sovietice. Atunci când Ucraina, Bielorusia și Kazahstanul au devenit state independente de Rusia, ele s-au angajat prin tratat să renunțe la arsenalul lor nuclear, în schimbul recunoașterii inviolabilității frontierelor lor. Toate acestea au fost consfințite prin tratate internaționale, pe care de altfel Rusia le-a încălcat instalând armament nuclear, susceptibil să fie instalat și purtat pe rachete de tip Iskander, dintre care unele sunt plasate în enclava Kaliningrad, prinsă între Lituania și Polonia.
Instalarea de armament nuclear în Kaliningrad este însă o flagrantă încălcare a Tratatului de limitare a armamentului nuclear intermediar (Intermediate-Range Nuclear Forces -INF- Treaty).
Toate acestea nu doar că fac din enclava Kaliningrad o entitate militarizată și nuclearizată, dar în practică nesusceptibilă de a fi supusă controalelor internaționale, însă ansamblul este ceva care ne amintește și că Lituania e singura țară din NATO -- dar și din UE -- care are o frontieră cu Rusia... spre vest!
