Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
Ultimele evoluții:
- Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a transmis din nou ucrainenilor un apel să reziste în fața invaziei rusești, care a început pe 24 februarie. Dar s-a declarat dispus și la un compromis major pentru a ajunge la pace: Ucraina renunță la ambiția de a fi admisă în NATO. În schimb, Zelenski cere încetarea luptelor, retragerea trupelor rusești și garanții de securitate pentru Ucraina, garanții care să fie sprijinite de terțe țări. Un fel de articolul 5 „light” din Tratatul Nord-Atlantic.
- Peste 15.000 de soldați ruși ar fi fost uciși de la începutul războiului, a informat ministerul ucrainean al apărării. Cifrele nu pot fi confirmate independent. Oficial, Rusia susține că 498 de militari au fost uciși și 1.597 au fost răniți (date din 2 martie 2022).
- Jurnalistul rus Dmitri Muratov, laureatul premiului Nobel pentru Pace anul trecut, va scoate la licitaţie medalia sa pentru a aduna fonduri în sprijinul refugiaţilor ucraineni.
- Președintele american Joe Biden a acuzat Rusia că s-ar pregăti să folosească arme chimice în Ucraina, dovada fiind, în opinia sa, că Moscova acuză nefondat Statele Unite că ar ajuta Ucraina să producă astfel de arme.
- Primarul din Borispol, localitate în vecinătatea căreia se află Aeroportul Internațional din capitala Ucrainei, a sfătuit locuitorii să părăsească orașul care luptă cu forțele rusești din apropiere. Mai devreme, ministerul apărării de la Kiev a spus că trupele ucrainene i-au forțat pe militarii ruși să se retragă din suburbia Makariv, din nord-vestul Kievului, după o luptă aprigă. Trupele ruse par să încerce să încercuiască Kievul, în timp ce se îndreaptă încet spre centrul orașului.
- Rusia spune că a transmis Crucii Roșii Internaționale date despre mai mult de 500 de prizonieri ucraineni. Moscova ar fi gata să-i schimbe cu soldați ai armatei ruse, a declarat pentru RT comisarul pentru drepturile omului din Federația Rusă, Tatiana Moskalkova.
- La Bruxelles, ministrul român de externe Bogdan Aurescu a declarat că Bucureștiul sprijină organizarea, pe 5 aprilie la Berlin, împreună cu Germania și Franța, a unei Conferințe de asistență pentru Republica Moldova, cu scopul creării unei Platforme de sprijin („Moldova Support Platform”) și pentru a încuraja acordarea de mai mult ajutor acestei țări.
- Șeful diplomației europene Josep Borrell a afirmat că Rusia comite o „crimă de război masivă” prin atacul asupra orașului-port Mariupol, asediat de săptămâni întregi.
Autonomia Găgăuză azi: Ne e milă de ucraineni, dar îl respectăm pe Putin
De la începutul invaziei rusești în Ucraina, sute de refugiați ucraineni au trecut printr-un adăpost deschis în Autonomia Găgăuză, la Congaz. Localnicii pun mână de la mână ca să-i hrănească pe refugiații, dar istoriile triste ale acestora nu le schimbă părerea despre Vladimir Putin.
VIDEO: Prima zi de muncă, la Chișinău, pentru o refugiată din Ucraina
„Z” – dar nu de la Zelenski
Rusia duce în Ucraina un război pe cel puțin două fronturi: pe teren și pe „terenul simbolurilor”. Iar dacă primul nu pare să meargă așa cum și-a dorit sau închipuit Kremlinul – susțin experții militari occidentali – al doilea funcționează mult mai bine, cel puțin în Rusia. Așa s-a ajuns și la „războiul simbolurilor”, între Z și trandafirul alb. Mai multe, AICI.
Beckham își cedează contul de Instagram unei anesteziste din Harkov
Cunoscutul fotbalist englez David Beckham și-a predat temporar contul de Instagram unui medic pediatru anestezist din Harkov. De duminică, cei peste 70 de milioane de urmăritori ai lui Beckham pot să vadă care sunt condițiile într-o maternitate, aflată sub amenințarea constantă a bombelor rusești. Doctorița a arătat și imagini din subsolul spitalului unde sunt evacuate femeile care așteaptă să nască, dar și proaspetele mame.
Moldova primește primele ajutoare americane pentru refugiații ucraineni
SUA acordă Republicii Moldova ajutoare de 30 de milioane de dolari pentru găzduirea refugiaților ucraineni. Ambasadorul american la Chișinău, Kent D. Logsdon, a făcut anunțul pe 20 martie la Centrul Fides pentru refugiați, din Chișinău. El s-a arătat „foarte îngrijorați” de ceea ce s-ar putea întâmpla în regiune, dar a adăugat că, „în acest moment, nu există semne că Moldova ar putea fi ținta unui atac”. Mai multe, într-o relatare semnată de Liliana Barbăroșie.
Ce a vrut și ce mai vrea Putin de la Ucraina?
Negocierile de pace ruso-ucrainene continuă prin videoconferință. De la începutul invaziei rusești în Ucraina, Turcia s-a oferit să medieze conflictul dintre cele două părți – iar joi seară, la trei săptămâni de la începutul războiului, președintele rus Vladimir Putin l-a sunat pe omologul său turc Recep Tayyip Erdogan și i-a spus care ar fi condițiile Moscovei pentru un acord de pace. Dar, la urma urmei, de ce a invadat Putin Ucraina? Mai multe AICI.
Un ucrainean care și-a pierdut familia într-un atac rusesc vorbește despre tragedia sa
La 6 martie, Serhii Perebiinis și-a pierdut întreaga familie în timp ce încercau să se evacueze dintr-o suburbie a Kievului. Moartea soției și celor doi copii ai săi cauzată de un obuz rusesc a fost documentată de jurnaliști aflați la fața locului, iar imaginile cu trupurile lor neînsuflețite au făcut înconjurul lumii. Perebiinis a vorbit despre această tragedie cu postul Current Time. (ATENȚIE: Urmează imagini care vă pot afecta emoțional.)
Ar putea fi Putin judecat pentru crime de război?
Curtea Penală Internațională (CPI) îl investighează pe președintele Rusiei pentru posibile crime de război în Ucraina. Se pune însă din start întrebarea legitimă: Este oare Putin susceptibil să fie într-adevăr judecat la Haga? Mai multe AICI.
Moscova și „operațiunile ei militare”
În ultimele aproape opt decenii, fosta Uniune Sovietică (URSS), iar apoi și moștenitoarea sa, Federația Rusă, au fost implicate în multe conflicte militare. De fiecare data, denumirea oficială a agresiunii a fost alta decât cea occidentală, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos.
S-a bazat Rusia pe informații greșite înainte de a intra în Ucraina?
Mai mare, mai puternică, mai bine dotată și antrenată, armata rusă ar fi trebuit să anihileze rezistența militară ucraineană, iar soldații ruși urmau să fie primiți cu resemnare pasivă, dacă nu chiar cu brațele deschise. Războiul din Ucraina se apropie de a treia săptămână, dar profeția nu s-a adeverit. De ce? Vedeți aici o analiză semnată de jurnalistul Europei Libere Mike Eckel.
