Platformele de socializare Facebook și Instagram au fost interzise în Rusia, după ce „compania mamă”, Meta Platforms a fost declarată „organizație extremistă”. Motivul deciziei din 21 martie este că de la începerea invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie, Meta nu mai blochează, în mod excepțional, unele comentarii care îndeamnă la violență împotriva militarilor ruși, sau a președintelui Vladimir Putin.
Organizațiile media și site-urile de știri, private acum de aceste platforme, inclusiv Radio Europa Liberă/Libertatea (RFE/RL) recurg la tehnici digitale sofisticate pentru a sparge această Cortină de Fier digitală.
Europa Liberă a creat pagini de web „în oglindă” ale celor deja blocate, în limba rusă, copii indentice la noi adrese de internet.
Kremlinul poate însă bloca un domeniu „în oglindă” odată ce acesta este descoperit, forțând companiile media să creeze noi și noi domenii.
Pentru a rămâne în contact cu utilizatorii ruși, organizațiile media blocate recurg des la Telegram sau WhatsApp, canalele de mesagerie criptate foarte populare, dar utilizate mai ales pentru comunicarea directă, interpersonală.
Organizațiile media occidentale le folosesc mai ales pentru a verifica informații sau pentru a primi fotografii și poze.
Site-urile de știri și rețelele sociale blocate încep totodată să își stabilească propriile rețele Tor, care criptează traficul de internet și îl redirecționează prin mii de servere din întreaga lume, făcându-l practic imposibil de urmărit.
Twitter și-a anunțat săptămâna trecută propriul serviciu Tor, care îi ajută pe ruși să-și acceseze site-ul.
Utilizarea rețelelor private virtuale sau VPN-uri, care permit utilizatorilor să-și ascundă locațiile pentru a evita restricțiile bazate pe locație, a crescut vertiginos.
Top10VPN.com, site care urmărește volumul căutărilor, a înregistrat o creștere a cererii pentru servicii VPN cu 2.692% peste normal pe 14 martie, după ce Rusia a anunțat că va interzice Instagram.
Încercarea de a izola Rusia digital, accelerată de la lansarea invaziei din Ucraina, amintește de începuturile vastului sistem de cenzură a internetului creat în China, botezat de jurnaliști „Marele zid”.
Inițial, China a blocat doar o câteva de site-uri web în limba chineză critice la adresa Partidului Comunist, un blocaj ușor de ocolit. De atunci însă, sistemul de cenzură a internetului s-a extins, a devenit mai sofisticat, blochează accesul la orice pagină web indentificată drept „necorespunzătoare editorial”, localizează și identifică utilizatorii acestor pagini, strânge informații personale despre utilizatori.
Jessica Brandt este bursieră la Brookings Institution și studiază autoritarismul digital și cenzura în Rusia și China.
Brandt crede că pentru moment Rusia este mai selectivă și flexibilă decât China, când vine vorba de ce platforme blochează.
„WhatsApp și YouTube sunt relativ libere pentru că sunt canale folosite cu predilecție de ruși pentru coordonare și schimb de informații. Iar YouTube este o platformă importantă și pentru propaganda Kremlinlui în contextul războiului din Ucraina”.
Incontestabil Rusia se apropie de modelul chinezesc, consideră Brandt, apropierea care se va accelera dacă războiul din Ucraina se prelungește. Dar pentru moment, Rusia se izolează „editorial”, și nu la nivelul mult mai adânc al arhitecturii digitale, cum a facut-o deja China.
„Cred că în acest moment, Rusia nu are capacitatea tehnologică să o facă, iar sancțiunile recent impuse pe exportul de tehnologie digitală spre Rusia încetinesc și mai mult aceste eforturi”, spune Jessica Brandt într-un interviu cu Europa Liberă.
Pe scurt, sancțiunile ar putea salva liberarea internetului în Rusia.
