Efectele războiului din Ucraina se resimt deja în întreaga lume, după ce a zguduit piețele energetice mondiale și a provocat o nouă criză a refugiaților în Europa. Dar conflictul ar putea produce și mai multe efecte în lanț, inclusiv declanșarea unei crize alimentare globale.
Rusia și Ucraina sunt cei mai mari exportatori de grâu din lume - 30% din producția mondială este asigurată de cele două țări, în timp ce Rusia este și principalul exportator mondial de îngrășăminte, iar o cantitate de grâu, porumb și orz vitală pentru întreaga lume este blocată în ambele țări din cauza războiului, și cantități și mai mari de îngrășăminte agricole sunt blocate în Rusia și Belarus.
Perturbarea simultană a recoltelor și a producției de îngrășăminte determină creșterea prețurilor la alimente și provoacă unde de șoc economice în întreaga lume. De la invazia Rusiei din 24 februarie, prețurile mondiale la grâu au crescut cu aproximativ 21%, la orz cu 33%, iar la unii fertilizanți cu până la 40%.
După mai mult de o lună de război, economiștii și agențiile de ajutorare umanitare spun că lumea se confruntă cu crize care se contopesc și care ar putea duce la o criză alimentară globală.
Prețurile alimentelor și ale îngrășămintelor urcaseră deja la niveluri record înainte de conflict din cauza constrângerilor din transporturi, a costurilor ridicate ale energiei și a dezastrelor naturale. Lanțurile de aprovizionare au fost și mai mult perturbate în primele săptămâni ale războiului, Moscova limitând exporturile de grâu și îndemnândi-i pe producătorii ruși de îngrășăminte să-și suspende temporar exporturile. Kievul a interzis, de asemenea, exporturile de grâu și de alte alimente de bază.
În timp ce luptele continuă și nu sunt semne de încetare a focului, ar putea războiul din Ucraina să fie un punct de cotitură pentru o criză alimentară globală?
Într-o declarație pentru Europa Liberă, Alex Smith, analist în domeniul alimentației și agriculturii la Breakthrough Institute din Statele Unite, spune că prețul grâului și al porumbului au atins niveluri record chiar înaintea războiului, la sfârșitul lui februarie și la început de martie.
Deocamdată, spune Smith, nu există o perturbare majoră a semănatului și a campaniei agricole din Ucraina, dar lanțurile de exporturi au fost întrerupte, de aceea vedem multă teamă și multă îngrijorare în țările care depind cu adevărat de aceste livrări agricole. E vorba în special de mai multe țări în curs de dezvoltare, sau cu venituri mici din Orientul Mijlociu, Africa de Nord, și din zona Asiei de Sud și de Sud-Est. Prin urmare, dacă va exista o întrerupere continuă a exporturilor de grâu și porumb, este posibil să asistăm la prețuri ridicate ale alimentelor, dar și la o penurie acută de alimente în anumite locuri pe glob, spune expertul american.
Având în vedere că războiul nu dă semne să contenească, ce se poate face pentru a compensa unele dintre aceste șocuri? Alex Smith consideră că un rol important l-ar putea avea organizațiile internaționale, între care și Programul alimentar mondial al ONU, dar și acestea au probleme, pentru că se aprovizionează din Ucraina cu aproape 50% din cerealele pe care le-ar folosi apoi ca ajutor alimentar.
Acestea căută deja noi surse, dar întrucât prețurile globale ale alimentelor erau deja ridicate înainte de război, ele nu și-au putut îndeplini obiectivele stabilite înainte de război.
Bugetele lor depind în totalitate de donații, iar ceea ce se poate face e ca țările care sunt în măsură să plătească mai mult, cum ar fi Statele Unite, Marea Britanie și țările din Europa de Vest, să poată aloca mai mulți bani Programului Alimentar Mondial al ONU.
Deși ar putea fi costisitor în condițiile creșterii prețurilor, deficitul de cereale ar putea fi acoperit și de alte țări, consideră expertul american, cum ar fi China și India, mari producători de cereale, dacă acestea își vor deschide rezervele pentru exporturi.
