Linkuri accesibilitate

Plan UE în 10 puncte pentru Moldova și celelalte țări afectate de criza refugiaților


Refugiați ucraineni la punctul de trecere a frontierei de la Palanca
Refugiați ucraineni la punctul de trecere a frontierei de la Palanca

În cazul precis al Moldovei, textul prevede transferuri sporite și desfășurarea rapidă a unor echipe Frontex în Moldova.

Miniștrii de interne ai celor 27 de țări ale UE au căzut de acord luni seara, 28 martie, în unanimitate, să pună la punct o structură de triere și control al acestei imigrații masive, de un tip nou, din Ucraina, care nu fusese prevăzută de tratatele fondatoare ale UE.

In Europa au ajuns deja 3,8 milioane de refugiați din Ucraina, iar vechile reguli ale acordării azilului nu mai funcționează. Dintre cei aproape 4 milioane de refugiați (doar până acum, potrivit ONU), aproape 2,2 milioane se află doar în Polonia.

România, Slovacia și Ungaria au primit la rândul lor sute de mii de refugiați, iar circa 380 de mii de ucraineni și alți 35 de mii de cetățeni ai altor țări au intrat în R. Moldova din Ucraina de la începutul invaziei rusești pe 24 februarie.

Majoritatea celor ajunși în Moldova au călătorit însă mai departe către Uniunea Europeană cu forțele proprii sau ajutați de autoritățile moldovene și române, însă cu toate astea valul de refugiați rămâne o povară pentru Moldova.

Plan UE în 10 puncte pentru Moldova și celelalte țări afectate de criza refugiaților

Comisia Europeană publicase deja săptămâa trecută un comunicat pe această temă. Acum însă este vorba de o platformă la nivelul întregii UE pentru a coordona înregistrarea refugiaților.

Un plan in zece puncte puncte, așadar, pentru a înregistra imigranții la nivelul întregii UE și a evalua această criză, cea mai mare de la al Doilea Război Mondial încoace.

Printre principalele noi măsuri se numără înregistrarea și coordonarea imigranților - lucru care până acum se făcea la nivel național

Prezentând luni seara planul în 10 puncte, responsabila cu afacerile interne ale UE, Ylva Johansson, a repetat că ucrainenii (care nu au nevoie de viză pentru a intra în UE) vor primi un statut de “protecție temporară”, permise de ședere valabile un an, și vor avea acces la învățământ și la piața muncii.

Mai mult, lucru cu totul inedit, ei pot alege țara în care doresc să meargă, ceea ce contravine tuturor protocoalelor anterioare ale UE privind refugiații.

Planul prevede o coordonare a UE cu Moldova, pentru a “reloca” imigranții de acolo și pentru a evita, de pildă, traficul de persoane, devenit foarte prosper pentru rețelele criminale.

Tot așa, în cazul precis al Moldovei, textul prevede transferuri sporite și desfășurarea rapidă a unor echipe Frontex în Moldova. Transferurile, în cooperare cu ICNUR (UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați) și OIM și sprijinite de finanțare UE, reprezintă o prioritate imediată.

Subcontractarea „la privat”

Comisia UE vrea să evite și repetarea unor situații cum e cea din Slovacia, unde guvernul a “externalizat” (subînchiriat) gestionarea crizei refugiaților către o companie privată. Într-adevăr, Ministerul Slovac de Interne se confruntă acum cu serioase critici pentru gestionarea crizei refugiaților de la granițele de est cu Ucraina, deoarece a delegat managementul unei companii private, care organizase anterior petreceri corporative.

Săptămâna trecută, ministrul de Interne Roman Mikulec a semnat un contract în valoare de 2,5 milioane euro pentru „gestionarea complexă a datelor, transportului și îngrijirii refugiaților” cu o companie privată, Dustream production fiind aleasă de minister fără un proces de achiziție publică.

Cu toate acestea, ONG-urile umanitare de la graniță spun că este totuși un pas înainte, deși s-au plâns de o coordonare slabă. Până acum, povara cădea în întregime pe umerii ONG-urilor și a municipalităților locale.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

Previous Next

XS
SM
MD
LG