Vladimir Bolea: În agricultura moldovenească e un mare haos (VIDEO)

Identificarea piețelor alternative pentru produsele autohtone ar trebui să devină o prioritate pentru a diminua din povara cu care se confruntă exportatorii din Republica Moldova, din cauza crizei regionale determinate de războiul din Ucraina. Deși, volumul cumulat de exporturi în Rusia, Ucraina și Belarus este mult mai mic decât era acum 5 ani, totuși în aceste țări se exportă 15 la sută din produse, ceea ce înseamnă că unele industrii și producătorii nu știu unde își vor exporta marfa. O convorbire cu Vladimir Bolea, președintele Comisiei agricultură și industrie alimentară, șeful Delegației parlamentare la Adunarea Interparlamentară a CSI.

Iată câteva dintre temele principale ale interviului:

• Din cauza războiului avem o cerere foarte mare pentru produsele petroliere, oferta este foarte mică, s-au stricat lanțurile logistice.
• Din cauza secetei din toamnă agricultorii au semănat culturile de toamnă, grâul în proporție de aproximativ 50 la sută din ceea ce semănau în mod obișnuit. Evident că culturile de grâu care au fost semănate foarte târziu toamna sunt subdezvoltate.
• Dacă ești un comerciant sau dacă ești un funcționar cum sunt eu trebuie să te conduci de o vorbă din popor: niciodată nu trebuie să îți pui toate ouăle într-un singur coș și încă în mandatul trecut, și de la începutul acestui mandat vorbeam despre diversificarea piețelor.
• Dincolo de orice, noi suntem preocupați foarte mult de exportul pe altă piață. Tot ce produce Republica Moldova cu capacitate de a da la export, eu cred că-i pentru două luni de vânzare în România.
• În primul rând, dezvoltarea pieței tale autohtone, piața ta, după care diversificarea piețelor. Dar, din câte eu țin minte, n-a fost un singur an ca să nu fie probleme cu realizarea merelor, în niciun an n-a fost absolut, că era război, că nu era război. Și asta se datorează faptului că 95 la sută din mere se duc pe o singură piața și tu ești extrem de vulnerabil.
• Stocurile sunt restabilite, practic, noi nu avem probleme cu importul de motorină. Unica problemă cu motorina în Republica Moldova este prețul.
• Categoric nu trebuie de făcut niciun fel de provizii, pentru că cumpărarea aceasta masivă a unor tipuri de produse și duce la majorarea prețului în fine, pentru că într-un final magazinele se ocupă de speculații.
• Problema producătorilor de mere este problema numărul unu în ordinea zilei.

Europa Liberă: Cum ați descrie Dvs. situația pe moment în domeniul agriculturii?

Vladimir Bolea: „Situația în domeniul agriculturii, ca și în toată viața noastră socială, economică, politică, este un dezastru. Evident, pentru că noi am moștenit acest dezastru în ultimii 30 de ani, în care relațiile economice sunt subdezvoltate, agricultura nu are o strategie de dezvoltare, nu are politici de dezvoltare. Noi nu știm ce trebuie să dezvoltăm, unde vrem să ajungem, oamenii care se ocupă de agricultură nu cunosc măcar cel puțin atunci când se începe anul, sezonul, iată acum, sezonul agricol unde vor vinde producția lor, nu au niște contracte fixe, și nu vorbim numai de pomicultură, inclusiv cei cu grâul nu știu cui au să vândă grâul lor și cei cu porumbul, la fel, nu știu. Agricultura în Republica Moldova evident că este într-o ipostază foarte și foarte grea și din cauza acestor majorări care au avut lor în lanț, și din cauza crizei energetice, și din cauza crizei economice.

Acum pe capul nostru a mai venit și războiul din Est care se apropie de Republica Moldova și sperăm că se va opri, Ucraina va face față acestui război și nu va ajunge chiar până la noi, dar vorbim de consecințele economice ale acestui război care sunt foarte grave și consecințele grave sunt că, spre exemplu, în plan de export al produselor cerealiere evident că Ucraina și Federația Rusă în bazinul Mării Negre erau jucătorii numărul 1, ei dictau, și vorbim de ordinul zecilor de milioane de tone. Noi în Republica Moldova am avut în total 5 milioane de tone de producție grupa I și grupa a II-a, dar acolo de ordinul a 30 de milioane de tone numai de grâu în Ucraina, adică noi vorbim de țări care dictau în bazinul Mării Negre. În momentul în care s-a oprit exportul din Ucraina și din Federația Rusă din cauza războiului, absolut toți s-au orientat spre Republica Moldova, s-a mărit cererea, s-a micșorat oferta, au crescut prețurile în Republica Moldova masiv. Adică toate sunt legate în lanț una cu alta absolut, inclusiv din cauza războiului noi astăzi avem o cerere foarte mare pentru produsele petroliere, oferta este foarte mică, s-au stricat lanțurile logistice. Să luăm fertilizanții, și nu numai Republica Moldova, și România, și țările din Uniunea Europeană, Brazilia și multe alte state sunt extrem de dependente de fertilizanții din Federația Rusă. Republica Moldova 95 la sută din fertilizanți îi importă din Federația Rusă.”

Europa Liberă: Și această problemă acum cum poate fi rezolvată, dacă dependența e atât de mare?

Vladimir Bolea: „Păi toată lumea are această dependență.”

Europa Liberă: Pentru Republica Moldova poate fi identificată o soluție?

Vladimir Bolea: „Soluția a fost identificată. În primul rând, avem agenți economici care aduc din Uzbekistan. Producerea de fertilizanți este bazată pe producerea de gaze naturale, atât. Cel care nu produc gaz natural, nu pot să producă nici fertilizanți. Acum ne-am reorientat spre Uzbekistan, avem vagoane, dar iarăși s-a început războiul. Avem 75 de vagoane astăzi blocate, am vorbit cu dl director de la SIS să intervină pe lângă directorul de la SBU din Ucraina, avem 4 vagoane în Jmerinka blocate cu fertilizanți, la care nu li se permite trecerea în Republica Moldova. În acelelalte state avem 75 de vagoane cu fertilizanți care vin din Uzbekistan sau din alte țări, adică nici nu mai contează de unde vin, ele sunt acum blocate. Încercăm să rezolvăm problema. Găsisem o altă soluție care majora prețul cu 250 de dolari la tonă, pe cale maritimă, se aduceau prin port, dar Marea Neagră este blocată, ba sunt mine, ba se împușcă, ba se îneacă corăbiile. Adică este o situație excepțională, absolut ieșită din comun. Deci, în primul rând, agricultorii din Republica Moldova sunt o parte componentă a societății noastre, vorbesc de asociații, sunt niște oameni foarte deschiși la minte, care vin cu foarte multe propuneri pertinente, niște oameni care sunt așa-numiții piloni ai securității noastre naționale alimentare.”

Europa Liberă: În rezerva de stat sunt cantități suficiente ca să acopere orice criză, orice deficit?

Vladimir Bolea: „Este absolut tot, nu s-a întâmplat nimic, noi avem rezerve îndeajuns.”

Europa Liberă: De ce vă pun această întrebare? Pentru că au apărut mai multe interpretări că ar putea să se pomenească Republica Moldova cu probleme.

Vladimir Bolea: „Nu! Dacă vorbim despre grâu, noi am avut o toamnă foarte secetoasă, extrem de secetoasă. Din cauza secetei din toamnă agricultorii au semănat culturile de toamnă, grâul în proporție de aproximativ 50 la sută din ceea ce semănau în mod obișnuit. Am avut la fel o iarnă foarte secetoasă, fără zăpadă multă, fără precipitații, primăvara, la rândul ei, este iarăși foarte secetoasă. Evident că culturile de grâu care au fost semănate foarte târziu toamna sunt subdezvoltate...”

Europa Liberă: Și ele vor fi compromise?

Vladimir Bolea: „Există această probabilitate, dacă nu vor fi ploi. Începând cu 1 martie, este interzis exportul de grâu, iar săptămâna trecută s-a interzis și exportul de făină. Noi am avut un milion și jumătate de tone de grâu raportate anul trecut, luând în considerare faptul că noi avem foarte multe gospodării agricole care nu raportează corect datele lor, mai putem pune încă 30-40 la sută fără emoții peste acele un milion și jumătate de tone de grâu. S-a exportat o cantitate, acum securitatea noastră națională, chiar dacă anul acesta va fi o roadă foarte proastă de grâu, noi până în anul 2023 rezistăm fără niciun fel de probleme, nu există nici un pericol și nici o premisă pentru a avea panică în materie de grâu și produse alimentare derivate din el.”

Europa Liberă: Cu porumbul?

Vladimir Bolea: „Porumb, în primul rând, au fost raportate 2,4 milioane de tone colectare în luna octombrie. Porumbul are un pic alt statut decât grâul, porumbul este recoltat și în octombrie, și în noiembrie, și în decembrie. Anul acesta a fost un an total atipic, inclusiv în februarie, la începutul lunii martie 5% din suprafețele semănate anul trecut cu porumb încă nu erau recoltate. Erau depozitele pline cu foarte mult porumb cu umiditate înaltă care aștepta rândul lui la elevatoare ca să treacă prin uscătorie, ca să-i dea umiditatea aia de 14 în jos, ca să poată fi depozitat, adică avem o supraproducere. Noi acum așteptăm data de 4-5 aprilie, pentru că datele statistice din octombrie sunt preliminare, acum, în aprilie, vor veni datele definitive, se preconizează că per total s-au produs în jur de 3,5 milioane de tone de porumb. Exportul total a fost mai mult sau mai puțin de vreo 800 mii de tone, adică nu-i nicio problemă.”

Europa Liberă: Deci, deficit de produse de panificație nu va fi?

Vladimir Bolea: „Categoric!”

Europa Liberă: Să vorbim despre soarta merelor.

Vladimir Bolea: „La 1 martie s-au început exporturile...”

Europa Liberă: Producătorii spun că încă mai sunt 120 de mii de tone în stocuri.

Vladimir Bolea: „Da, sunt 120 de mii de tone, dintre care 40 de mii de tone sunt de calitate foarte bună, soiuri europene și restul sunt soiurile noastre cu dedicație excepțională pentru Federația Rusă, gen Semerenco sau Idaret, acestea-s pentru nordul Moldovei. Dacă nu se începea această problemă cu războiul din Ucraina, evident că nu era mare problemă cu vânzarea și exportul lor, pentru că merele se bucurau de o cerere avansată. Începând din toamna anului trecut, procesul de export al merelor a fost continuu, adică n-a fost nicio problemă cu piața, se plăteau 6 cenți americani pentru fiecare kilogram la import taxă vamală, din aprilie se plătesc 3 cenți la fiecare kilogram până la roada nouă, dar războiul a distrus acele ramuri. Eu în calitate de președinte de comisie am intervenit pe lângă Reprezentanța comercială a Guvernului Federației Ruse în Republica Moldova, s-au deschis și alte puncte de intrare, decât cea din Breansk cu trecerea prin Ucraina pentru export, dar acum, ați văzut, s-a început o altă problemă, noi avem în Polonia blocaj, adică Polonia a instituit o situație de embargo, nu permite la niciun fel de transport să treacă pe acolo, sunt mașini din Republica Moldova pline cu mere, nu le permite să treacă în Belarus ca să la destinație în Federația Rusă. Și această direcție, care era una destul de costisitoare, adică se mărea practic de două ori prețul la transport, și aceasta este blocată acum. Am citit o informație a Ministerului de Externe prin care preîntâmpina companiile de transport și exportatori să evite Polonia, pentru că există blocaje, ei s-au solidarizat la maximum cu Ucraina.”

Europa Liberă: Dar cât s-ar putea să dureze această situație de ocolire și, iarăși, vorba Dvs., cresc costurile de transport?

Vladimir Bolea: „Da, cresc costurile de transport. Deci, în primul rând, trebuie să se termine războiul, șansele sunt foarte mici până la finalizarea acestui război și, mai mult ca atât, din discuțiile pe care le-am avut cu exportatorii și cu transportatorii noștri tradiționali, în scopuri strategice, Ucraina a explodat foarte multe poduri, adică relațiile rutiere, traversările la diferite tipuri de râuri, și noi știm că în Ucraina sunt foarte multe, va dura foarte mult. Eu sper că vor reuși împreună cu Uniunea Europeană, cu America să-și construiască din nou poduri. E vorba de miliarde, până acum eu cred că 500-600 de miliarde de dolari reprezintă pierderile economice ale Ucrainei.”

Europa Liberă: Și distrugerea acestei infrastructuri va face ca Republica Moldova să-și caute alte drumuri pe unde să-și exporte mărfurile?

Vladimir Bolea: „Eu cred că dacă ești un comerciant sau dacă ești un funcționar cum sunt eu trebuie să te conduci de o vorbă din popor: niciodată nu trebuie să îți pui toate ouăle într-un singur coș și încă în mandatul trecut, și de la începutul acestui mandat vorbeam despre diversificarea piețelor. Deci, în primul rând, toți trebuie să înțelegem că noi trebuie să acoperim necesarul pieței noastre naționale.”

Europa Liberă: Dar în Rusia vor mai ajunge merele moldovenești?

Vladimir Bolea: „Cu siguranță!”

Europa Liberă: Când?

Vladimir Bolea: „Păi să se termine războiul și să se găsească o altă cale. Spre exemplu, dacă permite Polonia, ei și acum pot să ajungă fără nicio problemă; se eliberează Marea Neagră din Giurgiulești cu containerele se duc în Marea Neagră.”

Europa Liberă: S-a devalorizat rubla rusească și cum vor primi banii?

Vladimir Bolea: „Apropo, asta-i cea mai mare problemă. Din partea Federației Ruse și din partea agricultorilor care se ocupă de export se găsise o modalitate. Adică, rubla s-a devalorizat foarte mult, noi cunoaștem că cursul oficial la ei, spre exemplu, e 101 rublă un dolar, dar trebuie să cumperi cu 200 de ruble. Și din acest considerent, noi, în Republica Moldova folosim foarte mulți fertilizanți din Federația Rusă.”

Europa Liberă: Faceți barter?

Vladimir Bolea: „Ei să-și facă. Adică, el să meargă să cumpere de rublele alea rusești, că tot are TIR-ul acolo, să cumpere fertilizanți și să aducă în Republica Moldova fertilizanți de suma respectivă. Adică, ai luat de un milion de ruble fertilizanți și i-au adus încoace, și ți-ai închis și repatrierea, și ți-ai închis și afacerea. Nu-i nicio problemă în toată povestea aceasta, s-a găsit și modalitatea asta.”

Europa Liberă: Dar acceptă și partea rusă acest barter?

Vladimir Bolea: „A propus și partea rusă lucrul acesta, dar și exportatorii din Republica Moldova sunt interesați, pentru că fertilizanții se cumpără, adică ar fi un produs foarte ușor de vândut în Republica Moldova, ca să putem ieși din această situație. Și dincolo de orice, noi suntem preocupați foarte mult de exportul pe altă piață. Tot ce produce Republica Moldova cu capacitate de a da la export, eu cred că-i pentru două luni de vânzare în România.”

Europa Liberă: Dar eu vreau să ne spuneți foarte clar – soarta acestor 120 de mii de tone de mere va fi rezolvată în cât timp? Pentru că am mai auzit că să fie direcționată o parte din această cantitate pentru sucuri, pentru conservare.

Vladimir Bolea: „Darea la suc a acestor mere este ultima variantă și este cea mai puțin interesantă, pentru că producătorii noștri de sucuri (noi înțelegem că toată economia este speculație) automat au scăzut de la 1 leu 40 de bani la 90 de bani pe kilogram. Eu consider că noi trebuie să facem tot posibilul să diversificăm piețele. Noi acum lucrăm activ cu partea română, am avut ședință săptămâna aceasta cu marile lanțuri comerciale ale părții române și, din câte am înțeles, peste câteva zile, în frunte cu reprezentanții de la Ministerul Agriculturii, de la Moldova Fruct, că ei au cea mai mare problemă...”

Europa Liberă: Deci, acum contați că România ar putea să cumpere o parte din această cantitate?

Vladimir Bolea: „Nu neapărat. Noi vorbim despre lanțurile comerciale și lucrul acesta trebuia făcut din 2014, că ei aveau posibilitate să facă lucrul acesta, dar să nu rămânem pe ultima sută de metri. Dar noi urgentăm împreună cu ambasadorul Victor Chirilă, cu ministrul agriculturii și cu reprezentanții lor cu sortimentul, cu calitățile etc. se va merge. În primul rând, trebuie de rezolvat problema cu vânzarea lor, după care, în ultima fază, de mers pe ideea de făcut din ele suc sau orice altceva.”

Europa Liberă: De ce vă zic că problemele se țin lanț pentru acești producători de mere? Pentru că mulți dintre ei au luate credite de la bănci și trebuie să le ramburseze.

Vladimir Bolea: „Toți au luate credite de la bănci, nu numai ei, toți absolut.”

Europa Liberă: Atunci, situația devine și mai complicată?

Vladimir Bolea: „Noi suntem implicați plenar, ca să reușească să vândă merele nu cu 90 de bani, dar să le vândă cu prețul lor adevărat.”

Europa Liberă: Băncile pot fi mai prietenoase cu agenții economici care au credite?

Vladimir Bolea: „De la caz la caz. Fiecare agent economic trebuie să meargă și să vorbească cu băncile și eu am ferma convingere că ei au deschidere pentru a discuta cu oamenii. Pentru bănci, darea creditelor este munca de bază și ar fi copilărește să considerăm că băncile nu sunt interesate ca clienții lor de la care ei își obțin profiturile și trăiesc să nu supraviețuiască. Așa că trebuie să meargă să vorbească cu banca în primul rând despre problemele pe care le au obiectiv și eu nu cred că băncile nu le vor merge în întâmpinare.”

Europa Liberă: Dar din declarațiile pe care le auzim de la mulți agenți economici care au credite la bănci, ei spun că totuși banca nu e prea receptivă...

Vladimir Bolea: „Prima întrebare e dacă ei au fost și au vorbit cu băncile...”

Europa Liberă: Ați spus că diversificarea piețelor este una din preocupările de bază ale autorităților Republicii Moldova.

Vladimir Bolea: „Este extrem de importantă pentru ca tu să supraviețuiești în diferite situații de criză. În primul rând, dezvoltarea pieței tale autohtone, piața ta, după care diversificarea piețelor. Dar, din câte eu țin minte, n-a fost un singur an ca să nu fie probleme cu realizarea merelor, în niciun an n-a fost absolut, că era război, că nu era război. Și asta se datorează faptului că 95 la sută din mere se duc pe o singură piața și tu ești extrem de vulnerabil. Adică tu nici nu trebuie să fii tare deștept ca să înțelegi că ești extrem de vulnerabil, că dacă nu era război, erau taxe, dacă nu erau taxe, era embargo pentru Republica Moldova și când era embargo noi am semnat Acordul de Asociere. Adică în fiecare an era ceva care le făcea viața producătorilor de mere din Republica Moldova extrem de amară. Mă rog, datorită conducerii politice care a fost întotdeauna în Republica Moldova, niciodată n-a fost nimeni interesat de diversificarea la nivel politic a piețelor noastre de desfacere, pentru că la toți le convenea că noi suntem extrem de vulnerabili față de o singură piață, suntem extrem de dependenți și, mai mult ca atât, conducerea politică întotdeauna chiar promova această dependență aberantă de o singură piață.”

Europa Liberă: Vorbeam despre o altă piață, piață de alternativă pentru mere, dar și pentru altă producție. Pentru Republica Moldova, după semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană care include și Acordul de Liber Schimb s-au oferit anumite cote, dar se zice că nu reușesc agenții din Republica Moldova să acopere și cotele care li s-au oferit.

Vladimir Bolea: „Dna Valentina, noi avem 40 de mii de tone de mere cotă în fiecare an. Știți cât noi îndeplinim din această cotă? – Cinci la sută. Cinci!”

Europa Liberă: Iată, asta-i problema problemelor?

Vladimir Bolea: „Păi nu-i problema Uniunii Europene. Cum poți să vii să spui să-ți majoreze cota, când tu îndeplinești 5 la sută din cota pe care o ai?”

Europa Liberă: Aud și constatările producătorilor de mere din Republica Moldova, că în Uniunea Europeană există țări mult mai mari care pot produce cantități suficiente de mere.

Vladimir Bolea: „Nu există astfel de lămuriri! Adică, dacă tu vrei să faci ceva, tu ai o oportunitate. Ce înseamnă Acordul de Asociere în sine? Acordul înseamnă un instrument care ți s-a oferit, relația cu Uniunea Europeană este o relație strict economică, bazată pe principiile economiei. Vrei să vinzi? Eu ți-am dat instrumentul, ai lege, ai tot, uite aici ai intrat în orice computer, ai intrat în baza de date și ai văzut ce trebuie să îndeplinești ca să poți face exportul și fă lucrul acesta. Anul trecut la fel au dat la suc, sute de tone de mere le-au dat la suc, pentru că n-au avut preț, pentru că nu le-au dat atunci când le dădea 10 lei, pe urmă nu le-au dat când le dădea 7 lei și pe urmă le-au dat cu 1 leu și 20 de bani; pentru că nu au ținut trendul pieței, pentru că nu au contracte stabile, pentru că niciodată nu știu, iaca, anul acesta dacă îi întrebi cui îi vând ei merele sau unde au fost contractele lor de anul trecut pentru vânzarea de mere, o să vedeți că habar nu au, vând așa, de azi pe mâine. Deci, toată agricultura din Republica Moldova, ca să nu spun că și toată economia din Republica Moldova se bazează pe heirupism. O să dea Dumnezeu, o să vând; o să dea Dumnezeu, o să plouă, nu construim sistem de irigare; o să dea Dumnezeu, o să se întâmple nu știu ce. Dumnezeu dă, dar în traistă nu-ți pune. Deci, tu trebuie să-ți pui contract, tu trebuie să știi a analiza, tu trebuie să știi pentru ce ai crescut tu mărul acesta, pentru ce ai pus anul acesta hectarul acesta de livadă. Peste 3 ani de zile, hectarul acesta o să dea roadă, unde vinzi tu merele? Care este cererea de mere astăzi pentru produsul pe care îl crești și depui muncă? Noi avem oameni, și-s de ordinul sutelor de mii, care muncesc pe dimensiunea agricultorii, le-a trecut toată viața lor în munca asta de robi și au intrat săraci, și acum îs bătrâni și-s la fel de săraci. Înseamnă că ceva nu merge bine? Înseamnă că tu plătești pentru lucrul acesta pe care îl faci cu ani din viața ta. Asta-i cea mai mare plată pe care o faci. Eu nici nu mai vorbesc de banii pe care ei îi pierd an de an. Păi, oare nu-i mai bine să te așezi un pic și să te gândești: Ce fac eu? De ce fac lucrul acesta, care-i sensul activității mele?”

Europa Liberă: Ce politici ar trebui promovate în acest domeniu, ca să se schimbe situația în bine, dacă e atât de mult haos?

Vladimir Bolea: „Cererea și oferta este legea veșnică a economiei.”

Europa Liberă: Cine trebuie să se preocupe de asta?

Vladimir Bolea: „Ministerul Agriculturii, Ministerul Economiei și comisia parlamentară. Și noi ne ocupăm de asta. Seamănă ceea ce poți să vinzi, și nu pur și simplu ce poți să vinzi, dar ce poți să vinzi scump și să câștigi bani. Deci, activitatea ta în final trebuie să fie asta, eu produc ca să vând.”

Europa Liberă: Ce ar fi favorabil pentru Republica Moldova să producă?

Vladimir Bolea: „Eu cred că tot ce se produce în Republica Moldova. Noi vorbim de un an atipic, cu război etc., dar ei își puteau vinde toate merele absolut. În mod obișnuit, în luna aprilie în Republica Moldova nu mai sunt mere, pentru că la 1 ianuarie erau în jur de 260-270 mii de tone pregătite pentru export în frigidere și dintr-însele au rămas 125 mii de tone, adică în luna ianuarie și început de februarie a mers foarte bine exportul de mere.”

Europa Liberă: Dar mulți ani s-a spus că Moldova trebuia să învețe lecțiile de pe urma embargoului impus de Federația Rusă?

Vladimir Bolea: „Vorbim despre diversificare, exact.”

Europa Liberă: Cu vinurile problema se pare că mai ușor s-a rezolvat?

Vladimir Bolea: „Au avut alt tip de abordare, practic s-au reorientat, au început să producă cantități mult mai mici de vin, dar din segmentul acesta de cel mai ieftin vin, că vinul în vrac întotdeauna se consideră cel mai ieftin vin, s-a trecut la mediu, premium. Noi avem producători care au investit foarte mult în marketing, au investit în filozofia vânzării vinului, vânzarea vinului se face împreună cu turismul, se face împreună cu o mâncare gustoasă și Republica Moldova dintr-o sălbăticie a trecut automat la producerea de vin, la promovarea unei culturi de consum a unui produs bun, gustos, adevărat, frumos. „Moldova-Vin” a avut un mare succes și îl are în continuare, este foarte mult de lucrat și pe dimensiunea asta, evident, dar ei au reușit și s-au reorientat și acum ei produc mult mai puțin decât produceau înainte, dar în schimb valoric îi net superioară cantitatea de bani. Deci, noi am trecut în alt segment.”

Europa Liberă: Problema motorinei era la ordinea de zi și ea și, mai ales, că s-au scumpit carburanții, dar erau și stații unde agricultorii nu puteau să găsească motorină. Am fost la nordul Republicii Moldova și am auzit de la mai mulți fermieri.

Vladimir Bolea: „Eu cred că asta a fost pentru moment.”

Europa Liberă: Acum s-a rezolvat?

Vladimir Bolea: „Stocurile sunt restabilite, practic, noi nu avem probleme cu importul de motorină. Unica problemă cu motorina în Republica Moldova este prețul.”

Europa Liberă: Și am înțeles că și din România a venit cantitatea promisă?

Vladimir Bolea: „160 de tone, pentru necesitățile guvernului.”

Europa Liberă: Și îi asigurați pe agricultori că au suficienți carburanți?

Vladimir Bolea: „Nu este nicio problemă cu carburanții în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Bani nu au să procure? Poate statul să vină în ajutorul agricultorilor și să compenseze o parte din nevoile pe care le au?

Vladimir Bolea: „Noi trebuie să vorbim în termeni economici: dezvoltarea economică a statului și activitatea în sine. Deci, prețul la motorină este unul fluctuant, noi importăm de pe o piață total liberalizată, de pe piața Uniunii Europene, totul. Din păcate, acum 100% importăm de pe piața Uniunii Europene. Ce înseamnă piață liberalizată? Cererea și oferta dictează. Și atât. Îi mare cererea, îi mică cererea... Din acest considerent, noi în Republica Moldova nu putem face mari intervenții și de fiecare dată le-am spus agricultorilor: orice intervenție administrativă excesivă în reglarea prețului de vânzare a unui produs fie benzină, motorină etc. duce la ce? Duce la dispariția lui și atât. Nu poți obliga un agent economic să lucreze în pierdere, în minus, el n-o să-l aducă și asta-i lămurirea. Noi am avut anul trecut în luna iunie când au dispărut efectiv unele tipuri de produse și agenții economici erau în pragul începerii recoltei de grâu și erau gata să dea și 30 de lei pe litrul de motorină, pentru că vara fiecare zi costă, că poate să dea o ploaie și să-ți strice tot grâul. Din acest considerent nu putem să intervenim excesiv, că nu va fi. Și sunt două modalități prin care noi putem susține agricultorii în fața acestor oscilații masive de preț. Și când vorbim de domeniul agriculturii, eu vorbesc și de pomicultură, vorbesc și de viticultură, vorbesc de agricultorii din câmp și vorbesc, evident, de zootehnie, pentru că la noi când se vorbește despre agricultură de zootehnie nimeni nu vorbește niciodată.”

Europa Liberă: Cam s-a distrus această ramură.

Vladimir Bolea: „Dar ea trebuie restabilită pentru siguranța noastră alimentară.”

Europa Liberă: Dar vorbeam de problema motorinei...

Vladimir Bolea: „Deci, prețul angro și ei astăzi cumpără cu 1 leu – 1,02 lei față de prețul de la pompă. Dacă-i 26,50, înseamnă că ei cumpără cu 25,50. Este un leu diferență. Și a doua este acciza. Agricultorii în mod tradițional nu folosesc drumurile în mod curent. Acciza este o taxă plătită de către șoferul care folosește drumurile naționale, în momentul în care tractoarele, combina, utilajele agricole nu folosesc în mod curent este normal ca noi să-i dăm înapoi această taxă acestui agricultor. Asta este una dintre propunerile înaintate de către minister în urma discuțiilor pe care le-am avut la Ministerul de Finanțe. Acum se lucrează la regulament, modul în care va fi rambursată și eu sper foarte mult să începem acest proces.”

Europa Liberă: Dar vă întrebam despre subvenții. Pentru că se consideră că în Moldova totuși subvențiile oferite sunt modeste în comparație cu ceea ce se oferă în țările Uniunii Europene pentru agricultori.

Vladimir Bolea: „Păi, cetățenii trebuie să se implice activ, să voteze partidul proeuropean, să ne susțină, să mergem să votăm, să intrăm în Uniunea Europeană și evident că vom avea subvenții ca în Uniunea Europeană, pentru că bugetul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) era, de obicei, 50 de milioane de euro, anul trecut pentru prima dată a fost majorat până la 70 de milioane de euro de către guvernul Gavrilița, au fost date 435 de milioane de lei în luna octombrie subvenții în plus și pentru a doua oară la 1 ianuarie s-au mai dat încă 400 de milioane de lei și tot bugetul AIPA este 1,5 miliarde. Deci, într-un an de zile noi am majorat fondul de subvenționare cu 835 de milioane de lei. Eu vă dau un exemplu: Letonia, o țară care-i aproximativ ca suprafață ca și Republica Moldova, fondul de subvenționare al AIPA lor este de 850 de milioane de euro, din care 50 de milioane sunt plătite din bugetul Letoniei și 800 vin din fondul consolidat al Uniunii Europene. Deci, aderăm la Uniunea Europeană și se încep schimbările masive.”

Europa Liberă: Dle Bolea, dar Dvs. sunteți și șeful delegației Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea interparlamentară a Comunității Statelor Independente.

Vladimir Bolea: „Mai mult ca atât, sunt președintele Comisiei agricole a CSI-ului.”

Europa Liberă: Rămânerea Republicii Moldova în CSI e necesară?

Vladimir Bolea: „Prezența sau apartenența la o uniune, asociație interparlamentară este, în primul rând, decizia la toată țara, nu este decizia mea personală și a doua la mână – este un instrument. Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană – 500 de milioane de cetățeni. Adică, liber ai luat orice produs, îl faci calitativ și-l duci în Uniunea Europeană, așa ai 500 de milioane odată; CSI-ul – 280 de milioane. Avem 800 de milioane de cetățeni, Moldova astăzi îi are și noi nu că numai CSI-ul nu-l folosim, noi nici Uniunea Europeană n-o folosim, noi nici relația cu Turcia n-o folosim, noi nici relația cu Azerbaidjanul n-o folosim. CSI-ul nu-i numai Federația Rusă; CSI-ul – acesta-i și Kazahstanul, și Azerbaidjanul, și Uzbekistanul. Ce înseamnă prezența noastră în CSI astăzi? Că noi n-am folosit-o 30 de ani, asta este altceva; este un instrument iarăși. Noi astăzi, datorită faptului că suntem membri ai CSI, de exemplu, Spînu s-a urcat în avion și a zburat în Azerbaidjan, s-a întâlnit și noi ducem tratative și discuții să cumpărăm gaz, pentru că noi avem același spațiu economic, avem multe lucruri care sunt în comun. Ieșim, se încep alte timpuri, hai să începem – tratate bilaterale între state etc. Adică să ieși este foarte ușor, este foarte greu să construiești ceva și-i cel mai greu, în general, pentru politicieni să înțeleagă că fiecare, iaca, CSI, UE și celelalte tipuri de acorduri sunt instrumente politice, economice și depinde dacă tu vrei sau nu vrei să le folosești în interesul național al țării noastre.”

Europa Liberă: Vă pun o întrebare pe care o aud foarte des de la omul de la firul ierbii. Moldova este un stat agricol, de ce importă atât de multă producție agricolă?

Vladimir Bolea: „Din cauza prețului. Deci, noi suntem o piață foarte mică, avem producție foarte puțină și din acest considerent avem costurile de preț, ca să producem ceva ne costă mult mai mult decât costă în Uniunea Europeană, inclusiv în Ucraina. De asta și consider că este extrem de important ca agricultorii noștri să înțeleagă cât de important este să avem componenta de export, aceleași produse de carne etc., pentru că un producător de carne de pasăre și de ouă din Ucraina, spre exemplu, producea pentru 44 de milioane de consumatori, pentru dânsul Republica Moldova era ca bonus, dar producătorul de ouă, de carne de pui din Republica Moldova tot ce producea, producea pentru un milion și de aceea el are nevoie să se extindă, ca să scadă prețurile de cost.”

Europa Liberă: Iarăși, întrebarea cea mai frecventă pe care o aud: de ce Moldova, care poate să producă pătrunjel, mărar, ceapă, usturoi, cartofi importă foarte multe legume?

Vladimir Bolea: „În perioada de iarnă este absolut normal. Cu prețul de la gaz, cu prețul de la energia electrică, cine își poate permite să întrețină o seră, în care să crească aceste legume?”

Europa Liberă: Dați asigurări că securitatea alimentară e sub control și oamenii nu trebuie să-și facă provizii?

Vladimir Bolea: „La etapa actuală nu este nicio problemă absolut. Nu! Categoric nu trebuie de făcut niciun fel de provizii, pentru că cumpărarea aceasta masivă a unor tipuri de produse și duce la majorarea prețului în fine, pentru că într-un final magazinele se ocupă de speculații.”

Europa Liberă: S-a cumpărat sare, acum unii încearcă să-și facă provizii de hrișcă, de făină, de crupe, de orez, de zahăr. Ce le spuneți oamenilor?

Vladimir Bolea: „Să se calmeze. E un nonsens absolut. Eu înțeleg că este frică, este o panică psihologică și această panică mai mult se datorează războiului din Ucraina. Este o presiune psihologică foarte mare pusă pe cetățenii din Republica Moldova, mai avem și zonele acestea de conflict, avem stânga Nistrului necontrolată de puterea constituțională din Republica Moldova, forța asta separatistă, prezența armatei ruse de 30 de ani aici, mai ținem minte războiul din ‘92. Adică, practic, memoria cetățeanului nostru, plus lipsa asta de stabilizare, pașii câteodată foarte indeciși în raport cu Ucraina ai Uniunii Europene dau așa o senzație de lipsă de siguranță cetățenilor noștri în Republica Moldova și de frică și eu cred că este o normalitate asta.”

Europa Liberă: Era o sugestie ca Republica Moldova să se concentreze mai mult pe o agricultură ecologică. E o perspectivă? Vă gândiți să elaborați anumite politici?

Vladimir Bolea: „Da, este Legea produsului ecologic. Noi avem câteva mii de hectare cu culturi ecologice și avem agenți economici care se ocupă de exportul acestor tipuri de produse. Evident că este o agricultură de viitor, dar ea nu poartă caracter masiv și nu poate hrăni populația, noi vorbim despre ceva care are o plusvaloare față de grâul obișnuit de 20-30 la sută, adică este un produs mult mai scump, el este mult mai greu. Deci, acest produs ca și cantitate în producere este mult mai mic, pentru că noi nu folosim chimicale când producem ecologic (bio), în loc de îngrășământul chimic introducem îngrășământul biologic, randamentul este mult mai mic, se schimbă tipurile de soiuri, adică practic cantitatea, ca să fie foarte clar pentru ascultători, un produs ecologic, spre exemplu, grâul, cantitativ e cu 30% mai puțin și cu 30% mai scump.”

Europa Liberă: Calamitățile naturale afectează cel mai mult agricultura.

Vladimir Bolea: „Anul acesta seceta noi o simțim iarăși.”

Europa Liberă: Problema asigurării în agricultură, de ani de zile simțiți...

Vladimir Bolea: „Să știți că anul trecut au fost foarte multe asigurări, au crescut cu 600%. Agenții economici care se ocupă de agricultură au conștientizat, în anul 2020 cei care au avut asigurate, am fost în Anenii Noi, am văzut agenți economici, au primit 7.000 de lei la hectar despăgubiri, 7.000 de la companiile de asigurări. Deci, sfatul meu este în felul următor: facem asigurări, căutăm agenți economici care se ocupă serios, dar nu cumpărăm asigurări de dragul asigurărilor, ca să raportăm nu știu ce, pentru că bugetul țării a prevăzut 70 la sută din polița de asigurare să fie acoperită de către AIPA. Și din acest considerent mergem, facem asigurări, dar la companii serioase, vorbiți între voi, interesați-vă, sunteți membri ai asociațiilor, mergi, te interesezi cei care au plătit în 2020, adică sunt companii, ele trebuie căutate, găsite și sunt care au plătit bani.”

Europa Liberă: Plățile neformale sunt cel mai prezente în domeniul agriculturii, asta am auzit.

Vladimir Bolea: „Plăți neformale fiind cele la negru.”

Europa Liberă: Fiind la negru, pentru că lucrează foarte mulți zilieri.

Vladimir Bolea: „Din păcate, da!”

Europa Liberă: Și aici se face ordine, poate fi făcută sau nu?

Vladimir Bolea: „Legea zilierilor nr. 22, am un proiect de lege, sper să fie votată până la sfârșitul lunii martie, care prevede anume îmbunătățiri aduse în cadrul Legii zilierilor. Eu sunt autorul. Deci, în primul rând, majorăm de la 90 la 120 de zile în care poate lucra un zilier. În al doilea rând, una dintre problemele semnalate de către agenții economici, cei care luau la muncă zilieri, era că zilierul în momentul în care venea cu buletinul era înregistrat și raportat ca și beneficiar al acestor plăți zilnice, pierdea statutul de ajutor de șomaj. Și mulți dintre ei nu veneau să se înregistreze și nu veneau să lucreze la cei care lucrau legal. Deci, noi anulăm această prevedere, pentru că munca zilierului poartă caracter ocazional, nu este un contract de durată pe 12 luni, dar el lucrează azi și mâine poate să nu mai aibă de lucru, anulăm această prevedere și a doua prevedere pe care o anulăm tot foarte importantă, el avea obligația să se ducă să se înregistreze la agenția...”

Europa Liberă: Forței de muncă?

Vladimir Bolea: „Nu, la sănătate, să-și cumpere poliță de asigurare și să plătească impozite din banii încasați. Deci, noi anulăm această prevedere și proiectul de lege prevede în felul următor: „Agentul economic care a luat la muncă un zilier îi reține la sursă șapte la sută și el le transferă la stat”. Și zilierul a încasat banii, a semnat în chitanță că a încasat banii, se duce acasă și cu asta s-a terminat orice obligație a lui.”

Europa Liberă: Am reținut ceea ce scria un producător de mere pe rețelele de socializare: „Ori falimentăm, ori protestăm!”

Vladimir Bolea: „Asta-i declarație politică...”

Europa Liberă: Eventual, dacă vin agricultorii și organizează acțiuni de protest, ați putea să aplecați urechea la revendicările lor?

Vladimir Bolea: „Deci, eu am citit, este o declarație politică a unui politician, mai mult decât orice. În primul rând, întâi vindem mere, în situații de criză, eu o să-l parafrazez iarăși pe președintele parlamentului: oamenii și conducătorii deștepți construiesc punți, proștii construiesc garduri împrejurul lor. Deci, acum este momentul consolidării societății noastre, nu de umblat cu ultimatumuri de genul acesta, proteste/nu proteste, noi trebuie să ne consolidăm, este toată deschiderea și susținerea politică să ne așezăm la masă și să vedem care este problema, și să găsim soluții. Trebuie să vorbim, după care în urma concluziilor trase trebuie să acționăm sau, mai bine zis, chiar în paralel, vorbim și facem, căutăm piețe de desfacere, încercăm să vindem și în final facem, dăm la suc etc. Adică sunt o mulțime de soluții pe care noi le găsim împreună cu agenții economici care fac parte din diferite tipuri de asociații, care vin foarte deschiși, dar sunt și declarații politice, mă rog.”

Europa Liberă: Dialogul e calea soluționării tuturor problemelor.

Vladimir Bolea: „Întotdeauna! Absolut! Pentru că noi vedem, ceea ce se propune e un soi de război, într-un fel noi suntem foarte supărați...”

Europa Liberă: Dar nici guvernanții nu trebuie să se facă că afară plouă și că nu dau și ei...

Vladimir Bolea: „Dna Valentina, dacă vedeți în fața Dvs. un om care se face că afară plouă, păi îmi pare rău.”

Europa Liberă: Nu, zic, mai invitați-i...

Vladimir Bolea: „Dar ce înseamnă „invitați-i”? Ei nu ies de la noi din birouri, practic peste tot, întotdeauna suntem la telefoane, suntem în discuții permanente, săptămâna asta am avut trei întâlniri cu ei, cu asociații mari, referitor la problema asta. Adică, problema producătorilor de mere este problema numărul unu în ordinea zilei.”